Regimul juridic al probelor în dreptul internațional privat

1.Procedura de judecata Generalitati.

Lex fori are vocaţie, în principiu, de a guverna aspectele procedurale ale pro-cesului (ordinatoria litis). Această regulă majoră este retinută de majoritatea sis-temelor de drept şi de unele convenţii internaţionale. In legislatia noastră ea a fost consacrată pentru prima dată prin DIP care stabileşte că in procesele de drept inter-naţional privat instanţele române aplică legea procesuală română dacă nu s-a dispus altfel in mod expres (este posibil deci de a se aplica şi legea procedurală străină); tot legea română stabileşte dacă o anumită problernă este de ordin procedural sau de drept material.

Aşadar, regula este că normele de drept procesual aplicabile In procesele civile internaţionale sunt cele stabilite In tara unde se judecă litigiu. Altminteri, aplicarea de către judecător a unei proceduri străine l-ar transforma pe acest judecător intr-un „magistrat străin". Lex fori se referă la principille care conduc procesul (principlul principiul rolului activ al judecătorului etc.) şi deopotrivă la regulile privind forma actelor, incidente, dezbateri, hotărâre etc., executarea silită se face după legea ţării unde are loc executarea. Aceasta nu inseamnă că un proces cu elemente de extra-neitate se desfăşoară in toate detaliile lui ca un proces intern, ci că instanţa in primul rând - in afara unor excepţii - nu va consulta decât propria sa lege pentru a deter-mina cum trebuie să se deruleze procesul. Bineinţeles că aplicabilitatea lui lex fori la ordinatoria litis este incidentă doar actelor de procedură care se efectuează pe teri-toriul forului, nu şi celor efectuate in străinătate. Acestora din urmă, prin intermediul comisiilor rogatorii internaţionale, li se aplică două leges fori. aceea a locului unde procesul are loc şi aceea a locului unde actul trebuie efectuat.

Sunt posibile cazurile in care realizarea efectivă a dreptului material străin să depindă de legea procedurală aplicabilă. in acest sens dreptul internaţional privat oferă destule exemple în care soarta procesului a atârnat de „hazardul" alegerii in-anţei. Pentru a evita asemenea denaturări s-a apreciat că judecătorul va putea fl aibă în vedere anumite principii de procedură considerate esenţiale pentru lex causae.

2.Accesul la justitie si conditia strainului in proces.

De regulă, dreptul la asistenţă juridică este guvernat de lex fori. Convenţia de Haga privind procedura civilă (1954) impune semnatarilor să respecte principiul de tratament între cetăţenii lor şi cei al celorlalte state contractante. Legiuitorul de la 1 oct. 1992 a statuat că străinilor, fie ei persoane fizice sau în conditiile legli, in fata instantelor române, li se aplică regimul national. De asemenea, străinii (persoane fizice) beneficiază in procese de scutiri sau reduceri de a şi alte cheltuieli de procedură, precum şi de asistenţă juridică gratuită, in aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii moldoveni, sub condiţia reciprocităţii cu statul de cetăţenie si de domiciliu al solicitantilor. Reclamantul de cetăţenie străină, sub condiţia reciprocitatii nu poate fi obligat să depună cautiune (cautio judicatum solvi) ori vreoalta garantie, pentru motivul că este străin sau nu are domiciliul sau sediul in Moldova

In ipoteza în care reprezentarea sau asistarea străinului lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă nu a fost asigurată potrivit legii sale naţionale, iar din această cauză judecarea procesului intârzie, instanţa îi va putea numi in mod provizoriu un curator special (art. 164 din LD1P); din prevederile legale enunţate rezultă că străinului i se aplică egalitate de tratament cu cetăţenii moldoveni.