Regimul Juridic al Străinilor în România

Referat
9.5/10 (6 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 13 în total
Cuvinte : 6387
Mărime: 27.43KB (arhivat)
Cost: 6 puncte
UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRASOV FACULTATEA DE DREPT SI SOCIOLOGIE Specializarea – DREPT Anul IV F.R.

Extras din document

I. NOTIUNEA DE CONDITIE JURIDICA A STRAINULUI

Notiunea de strain persoana fizica. Notiunea de conditie juridica a strainului

Potrivit Dictionarului politic1, strainul este privit în sensul larg al termenului (cel de persoana fizica), el fiind definit ca: orice individ ce nu poseda nationalitatea statului în care se gaseste. Aceasta definitie conditioneaza caracterul de extraneitate al persoanei în functie de teritoriul pe care se afla, precum si de criteriul cetateniei pe care o detine respectiva persoana.

Regimul juridic aplicabil strainului persoana fizica de catre legea româna reprezinta un conglomerat de drepturi si obligatii specifice raporturilor juridice ale strainilor, care apartin diferitelor ramuri de drept si care alcatuiesc ceea ce în doctrina poarta denumirea de conditie juridica a strainului.

Într-o opinie, conditia juridica este privita lato sensu – cuprinzând toate normele specifice aplicabile strainilor si stricto sensu – folosita spre a delimita o alta institutie, cea a conflictului de legi, care reglemeteaza legea dupa care sa se exercite drepturile si obligatiile strainului. Pe de o parte, conditia juridica a strainului este determinata ca ansamblu de drepturi si obligatii specifice, de legea statului în care se afla strainul în mod temporar (legea statului de resedinta), ceea ce face ca unii autori sa-i recunoasca un caracter unilateral. Aceiasi autori considera însa ca în definirea regimului juridic al strainului statul de rezidenta îl trateaza pe strain în concordanta cu propriile sale interese, iar statul de cetatenie/de domiciliu îi asigura un regim apropiat de cel al propriilor supusi.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor în România, republicata, prin strain se întelege persoana care nu are cetatenia româna. Dovada cetateniei straine se face cu pasaportul sau un alt document de identitate emis de statul al carui cetatean este strainul. Apatridul este strainul care nu are cetatenia nici unui stat. Dovada identitatii si calitatii de apatrid se face cu pasaportul sau cu alt document emis în statul în care acesta îsi are domiciliul. Statutul personal al apatridului este supus legii domiciliului sau, în lipsa, legii resedintei (art. 12 alin. ultim din Legea nr. 105/1992).

Strainul care a solicitat statutul de refugiat în România se bucura de o protectie asemanatoare celei acordate de statele membre ale Uniunii Europene.

România este parte la Conventia de la Geneva din 1951 si la Protocolul de la New York din 1967 privind statutul refugiatilor înca din anul 1991 când, prin Legea nr. 46/1991, au fost ratificate fara rezerve cele doua instrumente internationale mentionate.

Articolul 18 alin. (2) din Constitutia României din 2003 prevede ca dreptul de azil se acorda si se retrage în conditiile legii, cu respectarea tratatelor si a conventiilor internationale la care România este parte. Ordonanta nr. 43/2004 privind modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România reformuleaza definitia refugiatului, clauzele de încetare, retragerea si anularea statutului de refugiat si introduce principiul nereturnarii persoanelor aflate în procedura de acordare a statutului de refugiat. Au fost astfel eliminate diferentele de regim juridic dintre strainii care au primit statutul de refugiat si cei care au dobândit protectia umanitara neconditionata, asigurându-se accesul ambelor categorii de persoane la aceleasi drepturi.

II. DREPTURILE SI OBLIGATIILE STRAINILOR

În art. 18 alin. (1) din Constitutia României din 2003 se prevede ca cetatenii straini si apatrizi care locuiesc pe teritoriul României se bucura de protectia generala a persoanelor si a averilor, garantata de Constitutie si de alte legi. Protectia strainului este asigurata si din punct de vedere politic si prin angajamentele internationale ale statului român asumate în urma ratificarii Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului, Pactului international cu privire la drepturile civile si politice ale omului, etc. Strainii aflati în România pot circula liber pe întreg teritoriul, pot sa-si aleaga o resedinta sau domiciliu oriunde doresc. Pe perioada sederii lor în tara noastra beneficiaza de masuri de protectie sociala din patea statului român, având acelasi tratament ca si cetatenii români. Ei au acces la învatamântul de toate gradele si pot desfatura activitati lucrative în conditiile legii. Strainii au obligatia, ca si cetatenii români, de a respecta legislatia româna.

În domeniul politic, strainii sunt lipsiti de dreptul de a organiza pe teritoriul României partide politice si alte organizatii sau grupari similare acestora si nici nu pot face parte din acestea. Strainii nu pot ocupa functii si demnitati publice si nu pot initia, organiza sau participa la manifestatii ori întruniri care aduc atingere ordinii publice sau sigurantei nationale. Strainii nu pot finanta partide, organizatii, grupari sau manifestatii ori întruniri ale acestora. Constitutia României, în art. 44, prevede aplicarea regimului reciprocitatii în privinta dreptului de proprietate privata de care se bucura strainii. Astfel, cetatenii straini si apatrizi pot dobândi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai în conditiile rezultate din aderare României la UE si din alte tratate internationale la care România este parte, în conditiile prevazute prin legea organica, precum si prin mostenire legala.

Preview document

Regimul Juridic al Străinilor în România - Pagina 1
Regimul Juridic al Străinilor în România - Pagina 2
Regimul Juridic al Străinilor în România - Pagina 3
Regimul Juridic al Străinilor în România - Pagina 4
Regimul Juridic al Străinilor în România - Pagina 5
Regimul Juridic al Străinilor în România - Pagina 6
Regimul Juridic al Străinilor în România - Pagina 7
Regimul Juridic al Străinilor în România - Pagina 8
Regimul Juridic al Străinilor în România - Pagina 9
Regimul Juridic al Străinilor în România - Pagina 10
Regimul Juridic al Străinilor în România - Pagina 11
Regimul Juridic al Străinilor în România - Pagina 12
Regimul Juridic al Străinilor în România - Pagina 13

Conținut arhivă zip

  • Regimul Juridic al Strainilor in Romania.doc

Alții au mai descărcat și

Curtea Europeană a Drepturilor Omului

INTRODUCERE Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului constituie unul dintre pilierii esenţiali ai societăţilor democratice. Democraţia nu...

Cetățenia Română

ARGUMENT În timpurile moderne, odată cu extinderea şi diversificarea relaţiilor sociale pe arii geografice din ce în ce mai largi, populaţia...

Imigranții

CAPITOLUL I. INTEGRAREA IMIGRANȚILOR Secţiunea I CONCEPTUL DE INTEGRARE Conceptul de integrare este folosit ȋn multe discipline academice,...

Extradarea si Expulzarea, Institutii de Drept Penal si Drept International

EXTRADAREA SI EXPULZAREA, INSTITUTII DE DREPT PENAL SI DE DREPT INTERNATIONAL CAPITOLUL1: NOTIUNE; ASPECTE GENERALE 1.1 DEFINITIA INSTITUTIEI...

Statutul Refugiaților în Europa

INTRODUCERE ”Un loc pe care să-l numim acasă” Fiecare din noi are nevoie de un loc pe care să-l numească acasă – un loc unde “aparţinem”. Dar...

Principiile Dreptului International Public - Principiul Neinterventiei

CAPITOLUL I 1. CONCEPTUL, ORIGINEA ŞI ESENŢA PRINCIPIILOR FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI INTERNATIONAL PUBLIC Dreptul international public1 este...

Izvoarele Dreptului Internațional Public

1. Noţiunea şi elementele caracteristice ale izvoarelor dreptului internaţional public Caracterul specific şi elementele distinctive ale Dreptului...

Condiția Juridică a Străinului

CONDIŢIA JURIDICĂ A STRĂINULUI Scurt istoric privind condiția juridică a străinului În Antichitate, străinii erau socotiți „barbari", fiind...

Ai nevoie de altceva?