Regimuri Matrimoniale Convenționale

Noțiunea de convenție matrimonială

Din punct de vedere terminologic, există o diversitate de expresii pentru a desemna în realitate aceeași noțiune: convenția matrimonială, contract matrimonial, contract de căsătorie sau convenție de căsatorie.

Noul cod civil utilizează noțiunea de convenție matrimonială.

În general, convenția matrimonială este definită ca fiind actul prin care viitorii soți stabilesc regimul matrimonial aplicabil în principiu pentru toată durata căsătoriei.

Într-o altă definiție, convenția matrimonială desemnează „actul convențional prin care viitorii soți uzând de libertatea conferită de legiuitor, își stabilesc regimul matrimonial propriu sau își modifică în timpul căsătoriei regimul matrimonial sub care s-au căsătorit.”

Caracteristica generală a convenției matrimoniale este aceea de a fi încheiată de viitorii soți pentru a produce efecte de la data încheierii căsătoriei și în principiu pentru toată durata căsătoriei, fără însă a exclude posibilitatea modificării regimului matrimonial inițial, fie că acesta este un regim convențional sau legal.

În doctrină se susține că „în realitate nu este necesară încheierea unei convenții matrimoniale decât dacă viitorii soți aleg un alt regim matrim decât cel legal sau doresc să deroge sub anumite aspecte de la regimul legal”.

Din modul de reglementare a art. 312 alin (1) din noul cod civ și art. 329 se întelege că în lipsa unei convenții matrimoniale, regimul matrimonial legal este direct aplicabil.

Natura juridică

Atât în doctrina veche, clasică cât și în dreptul comparat convenția matrimonială este considerată un act bilateral (contract).

Convenția matrimonială ca tipar juridic, poate să conțină și dispoziții de altă natură decât cele prin care se reglementează raporturi patrimoniale decurgând din căsătorie, precum donații reciproce între viitorii soți sau donații făcute de alte persoane (părinți de exemplu) viitorilor soți sau unuia dintre aceștia ori alte dispoziții care nu au nici o legătură cu regimul matrimonial.

S-a susținut că asemenea acte juridice își conservă natura juridică proprie, neputând altera calificarea convenției matrimoniale și nefiind la rândul lor alterate de împrejurarea că își găsesc suportul juridic într-o convenție matrimonială.

În ceea ce privește donațiile făcute în vederea căsătoriei , respectiv donațiile făcute viitorilor soți sau unuia dintre ei sub condiția încheierii căsătoriei, nu produc efecte în cazul în care căsătoria nu se încheie.

Asemenea donații pot fi făcute chiar și prin convenție matrimonială.

Efectele convenției

Efectul specific al convenției matrimoniale este identic tipului de regim matrimonial ales care poate fi un regim de comunitate, de separație sau mixt. Acesta este efectul substanțial al convenției matrimoniale dar convenția matrimonială, ca instrumentum, produce și efecte probatorii, actul fiind valorificat ca mijloc de probă a regimului matrimonial aplicabil între soți. Toate celelalte acte juridice cuprinse în convenția matrimonială (donații, clauze de atribuire) vor produce efecte potrivit dreptului comun. Efectele în timp ale convenției matrimoniale coincid cu întinderea în timp a regimului matrimonial.

Din modul cum este reglementată problema întrinderii în timp a efectelor specifice convențiilor matrimoniale, rezultă că trebuie să se facă distincție între efectele convenției matrimoniale între soți și efectele față de terți. Între soți, efectele se produc numai de la data încheierii căsătoriei. Față de terți efectele se produc de la data îndeplinirii formalităților de publicitate.

Efectele convenției matrimoniale încetează odată cu desfacerea sau încetarea căsătoriei când încetează și regimul matrimonial și se pune problema lichidării acestuia.

Regimurile matrimoniale convenționale sunt regimul comunității convenționale și regimul separației de bunuri

Secțiunea I. Regimul comunității convenționale

§1. Noțiuni introductive

Viitorii soți vor putea alege regimul comunității convenționale prin încheierea unei convenții matrimoniale „atunci când, în condiţiile şi limitele prevăzute în prezenta secţiune, se derogă de la dispoziţiile privind regimul comunităţii legale”.