Revizuirea constituției

1. Definirea constitutiei

In toate sistemele constitutionale constitutia s-a impus ca lege fundamentala, adoptata de o adunare constituanta, conform unei proceduri speciale si care are o forta superioara celorlalte legi, stand la baza organizarii si functionarii statului.

In sens material, constitutia include toare reglementarile, indifferent de sursa lor formala, referitoare la instituirea si exercitarea puterii in stat, raporturile dintre puterile statului, precum si drepturile si libertatile fundamentale. Cu alte cuvinte, notiunea de constitutie in sens material cuprinde nu numai reglementarile din legea fundamentala intitulata Constitutie, ci si alte reglementari din legi organice sau ordinare, din acte ale Guvernului, din hotarari ale Parlamentului, sau chiar din cutume. De asemenea, in sensul material se include in constitutie si unele reglementari Codul civil, Codul penal, Codul familiei, Codul muncii, Codul de procedura civila sau Codul de procedura penala deoarece unele norme sau institutii juridice au un rol important in cofigurarea fizionomiei juridice si politice a unui stat. Ele constituie totodata modalitati de garantie a unor drepturi si libertati consacrate constitutional.

Contitutiile romane

Constitutia in Romania a aparut mult mai tarziu decat constitutiile din tarile europene din vest, cu toate ca aparitia ei a fost determinata de aceleasi cauze care au determinat constitutia din restul lumii.Aceasta intarziere se explica prin aceea ca epoca moderna, dezvoltarea tehnica, economica, sociala si culturala a inceput in Romania mult mai tarziu datorita dominatiei Imperiului Otoman.

Pe data de 2 mai 1864, prin lovitura de stat, a desfiintat Adunarea electiva si a supus plebiscitului „ Statul dezvoltator al Conventiei din 7/19 august 1858 ”, cunoscut in istorie ca „ statul lui Cuza ” si Legea electorala. Aceste doua acte alcatuiesc prima Constitutie a Romaniei.

Constitutia din 1866

Constitutia din 1866 este inspirata din Constitutia belgiana din 1831, considerata la timpul respectiv cea mai liberala din Europa. Ea consfinteste o serie de idei importante, printre care: principiul suveranitatii nationale, principiul guvernamantului reprezentativ, separatia puterilor, monarhia ereditara, responsabilitatea ministeriala, recunoasterea drepturilor omului si cetateanului.

Constitutia din 1866 a consacrat pentru prima data in istoria vietii noastre statale caracterul indivizibil al statului roman, care de la acea data va purta numele oficial de Romania, aceasta in conditiile in care tara noastra se gasea inca sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Prin acest act fundamental, Romania realizeaza o adevarata deschidere, fiind primul stat constitutional al Europei de sud-est.

Constitutia din 29 martie 1923

Dand expresie noilor realitati, intregirii tarii dupa Marea Unire din 1918, a fost adoptata in tara noastra Constitutia din 29 martie 1923, document ce a reprezentat un instrument juridic mult mai elaborat decat Constitutia din 1866 si care a fost orientate nemijlocit spre cerintele dezvoltarii societatii intr-un stat de drept. Constitutia din 1923 a fost inlocuita formal la 20 februarie 1938, cand a fost proclamata o noua constitutie, elaborata la initiativa regelui Carol al II-lea.

Constitutia din 1938

Constitutia din 1938 incerca sa limiteze individualismul si sa dea intaietate socialului, voind sa transforme statul individualist in stat comunitar corporatist. In acelasi timp, ea admitea proprietatea si capitalul ca drepturi inviolabile, indepartandu-se de la principiile Constitutiei din 1923, care recunostea proprietatea ca functie sociala si revenind astfel la principiile Constitutiei din 1866. Constitutia de la 1938 concentreaza puterile politice in mana regelui, care dobandeste prerogative deosebit de mari. Aceasta Constitutie a fost suspendata in vara anului 1940, ca urmare a evenimentelor care au dus la abdicarea regelui Carol al II-lea.

Constitutia din 13 aprilie 1948

Constitutia din 13 aprilie 1948 reprezinta produsul tipic al aplicarii in viata politica romaneasca a doctrinei si ideologiei comuniste, dupa modelul sovietic. Pentru prima data in istoria vietii politice si parlamentare din Romania, prin actul constitutional din 1948 este inlaturat principiul separatiei puterilor in stat, organ suprem al puterii de stat devenind Marea Adunare Nationala, fata de care raspundeau toate celelalte organe ale statului. Constitutia din 1948 a marcat trecerea spre un regim guvernamental intemeiat pe monopartidism si autoritarism statal, precum si spre o economie centralizata si dirijata politic.

Constitutia din 1991

Constitutia din 1991 reprezinta cadrul legislativ fundamental pentru organizarea si functionarea statului si societatii romanesti pe baze democratice. Ea consacra reinstaurarea democratiei constitutionale in Romania, creand premisele pentru afirmarea unui regim politic pluralist.