Rolul publicității și a reclamei în economia de piață

I. Prefata

Atat Publicitatea cat si reclama joaca un rol tot mai important in viata sociala, fiind vehiculate si indisolubil legate de comunicarea de masa, al carei rol si efecte atat asupra individului cat si societatii in ansamblu sunt binecunoscute.

Daca la inceputut Publicitatea lucra mai mult intuitiv, informativ, bazandu-se pe geniul unor creativi de exceptie, tendinta actuala este de a se baza din ce in ce mai mult pe cercetare. Obiectivul este de a face din Publicitate mai degraba o “investitie” decat un “joc al intamplarii”, de a aborda consumatorul pe baza unor “tehnologii de comunicare” fundamentate stiintific, bazate pe un aparat conceptual solid si o abordare strategica.

Desi la prima vedere Publicitatea pare a tine mai degraba de marketing (deci de stiintele economiei) decat de sociologie sau psihologie – asa cum afirma chiar unii autori de marca cum ar fi P. Kotler & Mindak – tot mai multi specialisti in domeniu apeciaza ca Publicitatea se revendica mai degraba din sociologia comunicarii si psihologia aplicata.

Prin efectele pe care Publicitatea si Reclama – prin faptul ca sunt vehiculate de mass media – le au asupra individului si structurilor sociale, acestea au devenit factori care influenteaza semnificativ viata sociala, inducand chiar schimbari majore.

II. Cuprins

1. Definitia de “publicitate” si “reclama”

Publicitatea este definita ca fiind in acelasi timp “ stiinta, afacerea sau profesia crearii si diseminarii mesajelor reclamelor, o institutie sociala care afecteaza viata de zi cu zi a fiecarui individ, o forta care modeleaza cultura de masa, o componenta a activitatii de marketing sau o sursa de informare despre produse, servicii, evenimente sau institutii (companii)”.

Alte definitii:

Publicitatea este procesul plasarii unor reclame identificabile, in media bine definite, contra unor costuri cunoscute ale spatiilor sau timpilor folositi pentru aceasta”.

Publicitatea este o forma de comunicare de tip persuasiv, avand rolul de a modifica atitudinea receptorilor in sensul achizitiei unui produs sau serviciu anume, ale carui calitati anuntate sunt reale.

Publicitatea desemneaza orice tip de comunicare prin intermediul caruia sunt promise destinatarilor beneficii reale legate de un produs/serviciu de cumparat.

Reclama reprezintă un mesaj plătit de o firmă pentru a fi transmis prin mass-media Ea este cel mai utilizat mijloc pe care îl au la dispoziîie firmele pentru a se face cunoscute. Ea stimulează cererea şi reliefează avantajele şi modul de folosire a produsului sau a serviciului.

Reclama este o formă de comunicare platită prin care un agent transmite catre un public un mesaj controlat în scopul câştigării interesului asupra anumitor produse, servicii sau organizaţii. Reclama poate fi transmisă prin intermediul tipăriturilor, radioului, televiziunii, cinematografului, panourilor stradale, Internetului etc.

Reclama reprezintă multitudinea de mijloace şi tehnici al cărui scop este acela de a atrage atenţia consumatorilor asupra unui produs sau serviciu urmărind influenţarea acestora în vederea achiziţionării şi folosirii produsului sau serviciului respectiv.

Reclama prezintă, pe de o parte, o dimensiune ştiinţifică prin aceea că presupune anumite rigori ale mesajului publicitar şi pe de altă parte reprezintă o artă întrucât mesajul publicitar depinde de talentul creatorului.

2. Scurt istoric. Evolutia publicitatii si a reclamei

Publicitatea a aparut inca din preistoria umanitatii, odata cu schimbul de bunuri si cu nevoia de a identifica sursa acestor bunuri si cine le produce. Necesitatea de a face reclama, de a anunta, face parte din natura umana, iar printre cele mai vechi vestigii ale diverselor civilizatii stravechi s-au gasit si anunturi de tip publicitar, datate la peste 5000 ani.

Întrebarea care se pune nu este atât ,,când a apărut publicitatea” ci, mai degrabă ,,când a inceput publicitatea să fie constientizată, practicată in mod organizat”.

In antichitate, prin intermediul diverselor mijloace (scrise sau orale) se incerca informarea consumatorilor cu privire la anumite produse. S-au descoperit inscriptii pe diferite materiale (tablita de ceramica, papirus). Comunicarea orală era reprezentată de strigatele prin care era anuntată vinzarea unui anumit produs, care ar putea fi considerate precursoarele anunturilor publicitare din prezent. Aceasta modalitate a strigarii se mai foloseste si astazi, imaginatia vinzatorilor mergind pină la a-si lauda produsul comparindu-l cu cele ale competitorilor, sau a inventa sloganuri. Acestea erau insa, daca avem in vedere o serie de aspecte, legate mai ales de modul de realizare si de motivare a activitatii de publicitate, elemente incipiente de publicitate si mai putin elemente coerente si planificate care sa reprezinte cu adevarat ceea ce se intelege astazi prin aceasta activitate. Asa cum am mentionat si in deschidere, era vorba de o publicitate empirica: comerciantii faceau publicitate pentru ca simteau ca le va creste vinzarile, dar nu puteau explica intregul proces, cauzalitatile care determinau aceste cresteri.

Având in vedere aceste elemente se poate considera totuşi începutul activităţii promotionale in perioada mentionata, dar despre dezvoltarea ei nu putem vorbi decât după apariţia tiparului şi chiar ceva mai tirziu, după ce dinamismul economico-social a determinat accentuarea separarii si independentei productiei si consumului, astfel ca a devenit din ce in ce mai necesar sa se coreleze cele doua activitati. In acest mod, consumatorii sint mai bine informati despre oferta existenta, putind sa aleagă in cunostintă de cauză produsele necesare satisfacerii nevoilor lor, iar intreprinderile pot sa-si coordoneze mai eficient activitatea de productie, in concordantă cu nevoile reale ale consumatorilor.