Rolul șefului statului conform constituțiilor României și Franței

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 8 în total
Cuvinte : 4199
Mărime: 33.24KB (arhivat)
Cost: 4 puncte
FACULTATEA DE DREPT “SIMIONN BĂRNUȚIU”

Extras din document

Instituția șefului statului este una din cele mai vechi instituții politico-juridice . Astăzi , această instituție cunosște o mare diversitate , atât sub aspectul denumirii și modului de desemnare , cât și sub cel al rolului și atribuțiilor în cadrul sistemului consituțional . În sistemele constituționale moderne , marcate de rolul crescând al Parlamentului , instituția șefului de stat atrebuit , în mecanismul separației puterilor să-și găsească echilibrul față de legislativ , deși , în doctrină , se vorbește tot mai mult de o „slabire” a instituției șefului de stat în majoritatea democrațiilor europene contemporane ( C. Grewe , H. Ruiz-Fabriz ) . Rolul și locul șefului de stat diferă în regimurile consituționale contemporane . Astfel , în regimurile parlamentare , șeful statului , fie că este monarh , fie președinte , are un rol restrâns . În regimul prezidențial , președintele este principalull titular al exercițiului puterii executive aflându-se pe o poziție de egalitate cu legislativul , în cadrul separației stricte a puterilor aplicată prin așa-numitul mecanism de „frâne și contragreutăți”. Sistemul intermediar semi-prezidențial conferă președintelui statului un rol mai crescut în raport cu parlamentul .

În vederea unui demers comparativ în ceea ce privește instituția șefului statului în cele două sisteme constituționale nu putem să nu remarcăm gradul înalt de similitudine în reglementarea instituției prezidențiale ca , de altfel , a intregului model constituțional , principala sursă de inspirație a legiuitorului constituant românesc de la 1991 fiind Constituția Franței din 1958 . De aceea sistemul consituțional românesc a fost caracterizat de unii autori ca fiind semi-prezidențial , în timp ce alții , ținând cont de atribuțiile mai restrânse ale președintelui României față de omologul său francez , precum și de atribuțiile mai largi ale guvernului , au calificat acest sistem ca fiind semi-parlamentar (Antonie Iorgovan). Exemplull francez ca și cel românesc este o dovadă a dificultății de încadrare tipologică a regimurilor contemporane. Inițiatorii actualei constituții franceze au fost preocupați de două idei fundamentale pe care le-au transpus , de altfel , în cuprinsul acesteia : configurarea unui parlament raționalizat ale cărui funcții să fie limitate la controlul guvernului și votarea legilor în anumite domenii ale vieții sociale și , nu în ultimul rând , necesitatea întăririi puterii executive , îndeosebi a prerogativelor constituționale ale șefului statului căruia îi revine , pe de-o parte , rolul de arbitru între toate forțele politice , între cetățeni și organele statului , iar , pe de altă parte , misiunea de a fi garantul independenței naționale , al integrității teritoriale , al respectării acordurilor comunității și a tratatelor ( art. 5 din C-ție).

În ceea ce privește misiunea șefului statului articolul 80 din constituția noastră sintetizează rolul președintelui României în ordinea constituțională într-un mod asemănător . Astfel președintele României reprezintă statul român , exercitând funcția de reprezentare . De asemenea președintele României este garantul independenței naționale , al unității și al integrității teritoriale a țării , exercitând așa-numita funcție de apărare a șefului statului comparabilă cu cea a omologului său francez . Unul dintre cele mai importante roluri ale sale este de a veghea la respectarea constituției și la buna funcționare a autoritățiilor publice , în acest scop exercitând funcția de mediere între puterirle statului , precum și între stat și societate . Această funcție este considerată , în doctrină , ca fiin relativ redusă în practică . În privința primului aspect -cel al respectării constituției- președintele Franței este în mod similar un adevărat „garant” al legii fundamentale , sediul acestei atribuții fiind articolul 5 din C-ția Franței . Astfel, președintele are la dispoziție toate instrumentele legale pentru a-și îndeplini această atribuție . Sfera de atribuții prezidențiale în acest domeniu este largă (președintele poate sesiza Consiliul Constituțional în legătură cu neconstituționalitatea unei legi ordinare , poate considera că ,print-o emisiune de televiziune s-au încălcat libertățile publice etc.) . Constituția României conferă și ea președintelui posibilitatea de a sesiza Curtea Constituțională , în temeiul art. 146 atunci când consideră că că legea care i se prezintă spre promulgare nu respectă prevedreile constituției . Vorbind despre celălalt aspect , arbitrajul prezidențial nu este o construcție constituțională nouă și nici originală . C oncepția potrivit căreia , șeful statului trebuie „să împace”interesele opuse ale unor forțe politice și sociale rivale și să găsească rezolvarea tuturor conflictelor a inspirat numeroase modele de guvernare , îndeosebi monarhice . Constituantul francez a avut în vedere o separare netă , cvasiabsolută a celor trei puteri și realizarea unui echilibru stabil între ele . La confluența acestor forțe se situează președintele republicii care, prin arbitrajul său ( deși element al puterii executive) asigură continuitatea obiectivelor politice și economice naționale , respectarea angajamentelor luate în numele Franței , primatul intereselor naționale sau generale fără a ceda presiunilor exercitate prin intermediul parlamentului de către diferite grupuri parlamentare sau ale guvernului rezultat din confruntarea electorală a partidelor politice . Referindu-ne la consacrarea expresă în cadrul funcției de reprezentare a rolului de garant al angajamentelor luate în numele statului constituției române îi lipsește o stfel de prevedere , însă aceasta nu înseamnă deposedarea șefului statului de un asemenea rol . Aceasta se poate explica , în cazul Franței , prin angajamentele ce urma să și le asume în cadrul Pieței Comune , organism creat în anul 1958 , și care impuneau o nouă concepție privind strategia progresului economic în centrul căreia era așezată intervenția și implicarea directă a executivului .

În ceea ce privește funcția de mediere , aceasta este considerată ,în doctrină, ca fiind relativ redusă în practică . Oricum importanța socială a acestei funcții prezidențiale este pusă în evidență , cu deosebire, în condițiile moderne de guvernare , caracterizată printr-o mare diversitate de interese economice , sociale, militare, politice , de opțiuni , de strategii mai mult sau mai puțin efemere care ar fi disputate de partidele puternice în propriul interes ți manipulate în defavoarea unor largi categorii de cetățeni . Fundamentul teoretic al puterilor moderatoare ale președintelui constă într-o sșa-numită putere de reprezentare de către acesta a voinței generale exprimate de membrii aceleiași societăți de atrăi în comun și într-un de consens și armonie socială .

În cadrul funcției de apărare , președinții celor două state sunt comandanții supremi ale forțelor armate și îndeplinesc funcția de președinți ai consiliilor de apărare a țării .

Preview document

Rolul șefului statului conform constituțiilor României și Franței - Pagina 1
Rolul șefului statului conform constituțiilor României și Franței - Pagina 2
Rolul șefului statului conform constituțiilor României și Franței - Pagina 3
Rolul șefului statului conform constituțiilor României și Franței - Pagina 4
Rolul șefului statului conform constituțiilor României și Franței - Pagina 5
Rolul șefului statului conform constituțiilor României și Franței - Pagina 6
Rolul șefului statului conform constituțiilor României și Franței - Pagina 7
Rolul șefului statului conform constituțiilor României și Franței - Pagina 8

Conținut arhivă zip

  • Rolul Sefului Statului conform Constitutiilor Romaniei si Frantei.docx

Alții au mai descărcat și

Președintele României și rolul său în sistemul administrativ român

INTRODUCERE Demersul fundamental urmat în această lucrare este centrat pe analizarea şi interpretarea unui set de neclarităţi referitoare la...

Instituția Președintelui României

INTRODUCERE Potrivit dreptului public, statul nu poate fi conceput fără un şef, oricât de simbolic ar fi rolul acestuia în unele sisteme politice...

Drept Constitutional

1. Care sunt elementele componente ce pot fi subsumate conceptului de drept? a. ansamblul regulilor de conduita generale si obligatorii b. reguli...

Rolul Sefului Statului conform Constitutiilor Romaniei, Ungariei si Italiei

Conform Constitutiei , fiecare stat este guvernat de catre un lider care este desemnat pentru a reprezenta statul respectiv numit printr-o...

Curtea Europeană de Justiție

I. Noţiuni introductive Instituind cele trei Comunităţi Europene (CE, CECO şi CEEA/EURATOM) şi Uniunea Europeană, statele membre au convenit ca...

Accesul la libera circulație a persoanelor fizice în statele membre UE

Introducere În 50 de ani, Europa s-a schimbat mult - la fel ca întreaga lume. Astăzi, mai mult ca niciodată, într-o lume în evoluție constantă,...

Atribuțiile Președintelui României

INTRODUCERE În cuprinsul lucrării am prezentat atribuţiile preşedintelui României. Preşedintele României îndeplineşte atribuţiile prevăzute în...

Rolul șefului statului în sistemul constituțional român, francez și italian

Institutia sefului de stat isi are originea in inceputurile organizarii vietii de stat , cand colectivitatiile umane, aflate la debutul...

Te-ar putea interesa și

Presedentia - Studiu de Caz - Romania si Franta

1.Introducere Lucrarea Are În Vedere Realizarea Unei Analize, Pornind De La Textul Constituţional, A Instutuţiei Prezidenţiale În Două State:...

Președintele

În conformitate cu prevederile Constituţiei României, autoritãţile publice care se circumscriu în sfera puterii executive realizează funcţia...

Rolul șefului statului conform constituțiilor din România, Franța și Italia

Instituția prezidențială și implicit rolul șefului statului in cadrul sistemelor constituționale reprezintă un subiect controversat in materia...

Rolul Sefului de Stat Conform Constitutiei Romaniei

Preşedintele Republicii franceze şi poziţia sa în sistemul organelor statului Instituţia prezidenţială ocupă un loc important în sistemul...

Rolul Șefului Statului

Instituţia şefului de stat este una dintre cele mai vechi instituţii politico-juridice. Astăzi, această instituţie cunoaşte o mare diversitate,...

Sisteme Administrative Europene

Partea I . SUBSISTEMELE POLITICO-ADMINISTRATIVE CENTRALE DIN STATELE UNIUNII EUROPENE Subsistemul politico-administrativ central dintr-o ţară este...

Ai nevoie de altceva?