Rolul și atribuțiile președintelui

Preşedintele României este şeful de stat al României. El are rolul de a reprezenta statul român în relaţiile internaţionale; conform Constituţiei, este garantul independenţei naţionale, veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. De asemenea, preşedintele este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Vocatia la mandatul presedintelui.

Teoretic, pentru fiecare cetatean al tarii "poarta in ranita bastonul resedintial". Practic insa, pentru a candida la functia de Presedinte, trebuie indeplinite cateva conditii minime, de fond si de forma. Conditiile de fond sunt cele prevazute in art. 34 si 35 din Constitutie:

a) Candidatul sa nu se afle intr-una dintre situatiile care il impiedica sa beneficieze de dreptul de vot;

b) Persoana care candideaza sa aiba cetatenia romana;

c) a aiba domiciliul in tara;

d) Sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 35 de ani;

e) Sa nu fi indeplinit deja, de doua ori, functia de Presedinte. Constitutia limiteaza posibilitatea unei persoane de a indeplini functia de Presedinte al Romaniei la cel mult doua mandate, indiferent daca acestea sunt sau succesive (art. 81 alin. 4). Este o masura binevenita, nu doar pentru a preveni "idiosincrasia", dar mai cu seama pentru a spulbera - atat cat este posibil - dubliile asupra institutiei si apetitul pentru prezidentialism;

f) Sa nu-i fie interzisa asocierea in partide politice. Aceasta ultima conditie nu trebuie interpretata ca fiind un "cens", ci in sensul ca, daca persoana care candideaza face parte dintr-o categorie aratata de art. 37, alin.3 din Constitutie, ea trebuie sa renunte la calitatea constituita ca impediment in candidatura.

Conditiile de forma pot fi considerate urmatoarele:

a) Depunerea candidaturii de catre un partid sau de o alta formatiune politica inscrisa in alegeri;

b) Declaratia de acceptare a candidaturii;

c) In cazul candidatilor independenti, depunerea listei sustinatorilor, avand numarul minim prevazut de lege, lista autentificata de catre notariatul de stat, atestandu-se astfel realitatea semnaturilor sustinatorilor.

Alegerea Preşedintelui

Preşedintele României este ales prin votul direct al cetăţenilor, în sistem de vot majoritar, în două tururi de scrutin. Durata mandatului Preşedintelui este de cinci ani, iar numărul maxim de mandate care poate fi obţinut este de două.

Jurământul conform Constituţiei din 1965, modificate în anul 1974, era următorul:

Jur să slujesc cu credinţă patria, să acţionez cu fermitate pentru apărarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii ţării, pentru bunăstarea şi fericirea întregului popor, pentru edificarea socialismului şi comunismului în Republica Socialistă România! Jur să respect şi să apăr Constituţia şi legile ţării, să fac totul pentru aplicarea consecventă a principiilor democraţiei socialiste, pentru afirmarea in viaţa societăţii a normelor eticii şi echităţii socialiste! Jur să promovez neabătut politica externă de prietenie şi alianţă cu toate ţările socialiste, de colaborare cu toate naţiunile lumii, fără deosebire de orînduire socială, pe baza deplinei egalităţi în drepturi, de solidaritate cu forţele revoluţionare, progresiste, de pretutindeni, de pace şi prietenie între popoare! Jur că îmi voi face întotdeauna datoria cu cinste şi devotament pentru strălucirea şi măreţia naţiunii noastre socialiste, a Republicii Socialiste România!

Actualmente, textul jurământului prevăzut de Constituţia în vigoare este acesta:

Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!

Jurământul se depune în faţa celor două camere ale Parlamentului, reunite în şedinţă comună. De la acest moment, începe exercitarea mandatului prezidenţial.

Răspunderea Preşedintelui

În general, Preşedintele României nu răspunde juridic pe durata mandatului său. Ideea nu este însă clar exprimată în Constituţie, ci rezultă indirect, din reglementarea expresă a situaţiilor în care acesta poate fi obligat să răspundă.

Răspunderea politică

Conform art.95 din Constituţie, atunci când preşedintele comite fapte grave de încălcare a prevederilor acesteia, se poate propune de către cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor suspendarea preşedintelui din funcţie. După consultarea Curţii Constituţionale, se poate adopta propunerea de suspendare, prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

În cazul adoptării propunerii de suspendare, în termen de 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui.

Răspunderea penală

Răspunderea penală intervine numai în cazul în care şeful statului ar comite infracţiunea de înaltă trădare. Punerea sub acuzare poate fi hotărâtă de Camera Deputaţilor şi Senatului, în şedinţă comună, pe baza votului a două treimi din numărul parlamentarilor. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din momentul punerii sub acuzare, Preşedintele este suspendat de drept; în cazul pronunţării unei hotărâri de condamnare, el este demis.

Suspendarea din funcţie

In cazul săvârşirii unor fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. Dacă propunera de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui. (Articolul 95 - Constituţia României)

Punerea sub acuzare

Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţa comună, cu votul a cel puţin două treimi din numarul deputaţilor şi senatorilor, pot hotarî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare. Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data ramânerii definitive a hotarârii de condamnare. (Articolul 96 - Constituţia României)

Vacanţa funcţiei

Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte. (Articolul 97 - Constituţia României)