Roșia Montană - între riscuri și beneficii

1.Informaţii generale privind proiectul Roşia Montană

Rosia Montana,comuna din Muntii Apuseni, a devenit celebra dupa ce o firma Canadiana, Gabriel Resources, a dorit sa extraga aur din mina folosind tehnica separarii aurului prin cianura, proces ce presupune distrugerea a unei suprafeţe totale de 16 km² care include cinci munti, patru biserici şi cimitire, ruinele cetatii romane Alburnus Maior, precum si poluarea zonei la un nivel ce ar dura sute de ani.

In ultimele decenii, regiunea Rosia Montana a fost caracterizata de declinul economic, degradarea mediului inconjurator, epuizarea culturala si de o comunitate frustrata.

In conformitate cu datele publicate de firma RMGC, aceasta este formata prin asocierea Minivest SA, Deva (19,3 % din actiuni, Gabriel Resourses Ltd, Canada (80,0 % din actiuni) si actionari minoritari (0,7 % din actiuni). Firma a obtinut o concesiune pentru o suprafata de 4282 ha, in zona Rosia Montana, situata la 80 km de Alba Iulia si 85 km de Deva.

Proiectul prevede inchiderea actualei exploatari miniere a firmei Minivest (cu 775 locuri de munca) si organizarea celei mai mari exploatari aurifere din Europa, pentru extragerea unei cantitati de aproximativ 300 tone de aur si 1600 tone de argint, prin metoda excavarilor la suprafata, in patru cariere deschise, estimate la 100 hectare fiecare, prin decopertare), care inseamna extragerea unei cantitati de peste 220 milioane tone de minereu.Roca sterila va fi depozitata in doua halde (Cetate, 66 hectare si Carnic, 70 ha) iar namolul epuizat, rezultat in procesul tehnologic dupa extractia aurului si argintului, va fi acumulat intr-un bazin de decantare (lac deschis) cu o capacitate de 250 milioane tone si o suprafata estimata la ca. 100 hectare (600 ha dupa alte surse), in spatele unui baraj inalt de 180 metri, construit din roca sterila.

2.Aspecte juridice

Un aspect deloc neglijabil este compatibilitatea proiectului cu legislatia europeana, mai ales in contextul Romaniei ca membra a Uniunii Europene. Acest lucru obliga acum Romania la respectarea unor aspecte ale legislatiei UE si adoptarea integrala a acestei legislatii.Un studiu intocmit de experti juristi (Prof. Dr. P. Fischer si Dr. A. Lengauer) de la Institutul de Drept European al Universitatii din Viena, Austria, intitulat "Compatibilitatea proiectului minier Rosia Montana din Romania cu principiile si normele Uniunii Europene si legislatia Comunitatii Europene" se incheie cu urmatoarele concluzii:

- Metoda aplicata in cursul elaborarii proiectului minier Rosia Montana incalca Directiva de Evaluare a Impactului asupra Mediului 85/337/EEC din 27 Junie 1985 si Directiva 2001/42/EC a Parlmentului European.

- Metoda de separare a aurului cu cianura incalca Directiva 80/68/EEC din 17 Decembrie 1979 referitoare la protectia apelor subterane (freatice).

- Masurile de stramutare si relocare impusa, pe care autoritatile romane intentioneaza sa le ia impotriva locuitorilor zonei miniere care refuza sa-si cedeze proprietatile, incalca Art. 8 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, care este deja obligatoriu pentru Romania. Persoanele ale caror drepturi fundamentale au fost atinse au in prezent posibilitatea sa-si apere drepturile in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Documentul mai mentioneaza ca situatia in care partenerul canadian (Gabriel Resources Ltd.) detine 80 % iar partenerul roman doar 20 % din actiunile Companiei Rosia Montana Gold Corporation contrazice criteriul de "interes public in beneficiul economic al tarii" (care ar justifica unele masuri de stramutare) si este neobisnuita in practica internationala a valorificarii bogatiilor subsolului, precizand ca in industria petrolifera, de exemplu, raportul de concesionare este de 85 : 15 % in favoarea tarii gazda. In felul acesta se incalca si criteriul prevazut in Art. 8, aliniat 2 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Proiectul incalca de asemenea Conventia de la Berlin (10 Octombrie 2001) care prevede interzicerea cianurii in exploatarile miniere pe teritoriul Uniunii Europene.

Concluzia generala a studiului este ca proiectul nu corespunde criteriilor prevazute in Art. 8, aliniat 2 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului si contrazice nu numai legislatia de mediu a Uniunii Europene/Comunitatii Europene ci si principiile de baza si standardele Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Nu poate fi ignorat riscul unor procese la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg, in care Statul Roman va fi parte si va trebui sa suporte consecintele unor sentinte nefavorabile, in cazul in care se va constata ca au fost lezate grav drepturile unor persoane prin stramutarea fortata sau alte masuri legislative.

Proiectul „Rosia Montana” prin dimensiunile, obiectivele si potentialele sale efecte negative asupra mediului incalcă in mod flagrant principiile şi reglementările dreptului national, comunitar si international al mediului.

Astfel, prin exploatarea pana la completa epuizare a resursei de aur si argint din zona intr-o perioada relativ scurta (10-15 ani), cu consecinte socio-economice si ecologice majore(schimbarea fundamentala a structurii ocupationale a zonei si crearea unor pericole pe termen lung pentru mediu prin utilizarea cianurilor) proiectul contravine obiectivului fundamental al dezvoltarii durabile, incalcă exigentele principiilor precautiei si utilizarii durabile a resurselor naturale, nesocoteste drepturile generatiilor viitoare de a mosteni un mediu integru si de a beneficia în mod echitabil de patrimoniul comun natural si cultural.

Prin potentialele efecte negative asupra mediului proiectul Rosia Montana contravine reglementarilor juridice comunitare si conventiilor internationale privind protectia mediului.

Dreptul comunitar nu cuprinde nici o definitie a conceptului de mediu, dar doctrina in materie include in notiunea de mediu " mediul natural si mediul construit de oameni".

Potrivit art. 174 din Tratatul CE politica de mediu a UE isi propune patru obiective principale:

- mentinerea, protejarea şi imbunatatirea calitaţii mediului;