Scrutinul Uninominal

1. Principalul sustinator al scrutinului uninominal in Romania.

Toate dezbaterile din jurul temei reformei electorale au evidentiat introducerea unui sistem de vot uninominal si s-au purtat, în special, în jurul tipului de vot uninominal pe care ar urma să-l folosim:

1. votul uninominal incadrat intr-un sistem electoral care să asigure reprezentarea corecta a partidelor în Parlament, proportionala cu numarul de sustinatori, sau

2. sistemul majoritar uninominal “clasic”, care ar conduce la instaurarea sistemului “partidului unic” (de genul majoritarul impune regula).

Inainte de toate voi face o introducere pornind de la discursul politic al domnului Traian Basescu, in sustinerea scrutinului uninominal, care a monopolizat sursele mass-media in perioada anterioara adoptarii “legii votului uninominal”. Este de amintit in acest sens mesajul acestuia adresat in data de 14 februarie 2007 Parlamentului Romaniei:

„Stimate domnule Presedinte de sedinta,

Stimati membri ai Parlamentului,

Doamnelor si domnilor,

Întotdeauna am considerat ca relatia mea cu Parlamentul este una institutionala si din punctul meu de vedere am considerat-o corecta. Stau marturie sutele de acte normative transmise spre promulgare, precum si cooperarea buna atunci când, solicitând reexaminarea unor legi, Parlamentul a fost receptiv, analizând cu deschidere propunerile Presedintelui.

Am luat nota de solicitarea pe care Birourile Permanente ale celor doua Camere reunite mi-au transmis-o prin presa.

Cred totusi ca ati exagerat si ati fost excesivi în interpretare. Eu nu m-am referit la Parlament, ci la si citez, "politicieni care fac legi pentru infractori". Si acest lucru nu tine doar de politicieni aflati în Parlament, tine si de politicieni aflati în consiliile locale, în Guvern. Boala este extinsa în tot sistemul nostru politic si administrativ, iar cele peste 100 de interpelari ale parlamentarilor, din tot spectrul politic, pe tema coruptiei, se constituie si ele într-o marturie solida .

Nu am sa intru în detalii. Va voi da doar câteva exemple pentru a va convinge ca de multe ori si Parlamentul a fost atras în aceste realitati ale coruptiei, desi cea mai mare parte a parlamentarilor nu au avut nici informatiile necesare, dar nici vointa de a se documenta pentru a vota în cunostiinta de cauza:

- Din 2000 pâna în 2007, s-au emis frecvent ordonante prin care agenti economici sunt scutiti sau amânati de la plata obligatiilor catre stat. Niciodata nu a existat o explicatie de ce pentru unele societati s-au aplicat aceste scutiri, iar pentru altele nu.

- Anul acesta a fost o puternica dezbatere privind privatizarea Petrom, aprobata prin lege de Parlamentul României. Este inacceptabil faptul ca parlamentari care voteaza nu stiu continutul legii de privatizare, nici detaliile acestei privatizari.

- Legea initiata de un parlamentar pentru gratierea a circa 5000 de infractori.

- Legea initiata de alti trei parlamentari pentru modificarea Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie si a celor conexe acesteia. Am returnat Parlamentului aceasta lege pentru ca dezincrimina utilizarea pentru alta destinatie a creditelor angajate si in acelasi timp dezincrimina nerespectarea normelor bancare. Aceasta lege ar fi anulat practic cercetarile penale privind 80 de persoane trimise în judecata si ar fi anulat pentru totdeauna responsabilitatea celor peste 300 de firme si persoane fizice care au luat credite de la Bancorex si Banca Agricola si nu le-au mai returnat. Am convingerea ca Parlamentul va raspunde pozitiv observatiilor pe care le-am facut la trimiterea pentru reexaminarea legii.

- Un alt exemplu, mult discutat în aceste zile, este Legea trimisa înapoi la reexaminare, semnata de 7 parlamentari, prin care se creau facilitati fiscale producatorilor de bere autohtoni, iar seria acestor exemple este lunga si sunt convins ca analizând-o puteti evalua foarte bine ca afirmatia nu a avut nimic incorect. Mai ales ca este sustinuta de peste 100 de interpelari si declaratii ale parlamentarilor, legate de coruptie, din 2005 si pâna acum.

Prin aceste exemplificari este evident ca astfel de acte sunt transpartinice si beneficiaza de sustinerea întregului spectru politic de cele mai multe ori. Veti vedea ca la initiatori sunt reprezentate toate partidele.

Vorbind despre un sistem mascat de coruptie, as merge mai departe, pronuntând numele aproape magic RAPPS, regia care pune la dispozitia demnitarilor locuinte de serviciu. Putini parasesc aceste locuinte dupa ce pleaca din functia publica, cei mai multi continuând sa beneficieze de tratament special, nelegal ceea ce îi face depedenti de Guvern chiar daca ei sunt în opozitie.

O alta modalitate prin care se manifesta coruptia este transmiterea informatiilor de interes

public în mod preferential, respectiv catre protejatii din imediata apropiere a oamenilor politici. În actuala situatie, acestia vor fi beneficiarii fondurilor de la UE. Mergeti în comunele din circumscriptiile dvs. si vedeti câti primari, câti cetateni cunosc la aceasta ora modalitatea si conditiile de accesare a fondurilor europene. În lipsa informarii, se prefigureaza, as spune, accesarea acestor fonduri de catre clientela politica.

Cu siguranta, exista o stare de nervozitate pentru o parte din oamenii politici deoarece nu mai functioneaza telefonul catre procurori si judecatori. În ultimii doi ani, fosti si actuali baroni locali, fosti si actuali ministri, fosti si actuali parlamentari, fosti si actuali consilieri locali au început sa raspunda în fata legii. As spune ca justitia a început sa functioneze ceea ce creeaza un disconfort major celor care au facut din politica doar un vehicul pentru îmbogatire.

As mai mentiona legatura strânsa între unii oameni de afaceri si parte din oamenii politici, tandem prin care s-a reusit un transfer de putere politica dinspre politicieni spre respectivii oameni de afaceri. Sunt aceeasi oameni de afaceri pe care îi gasim la putere continuu prin influenta pe care au dobândit-o asupra oamenilor politicii la vârf. În plus, oamenii de afaceri sunt aceia care declanseaza si opresc vaste campanii de presa. Din acest punct de vedere, este esential ca politicienii sa se decupleze din acest tandem si sa lucreze pentru interesul general si nu pentru interesele acestei clientele. Este un lucru esential atât pentru fiecare român, cât si pentru cea mai mare parte a oamenilor de afaceri care, muncind cinstit, întelegând corect competitia, îsi asuma riscurile unei economii de piata creând în acelasi timp prosperitate.

Aceasta comunitate cinstita a oamenilor de afaceri este cea care are nevoie sa fie stimulata, sa se asocieze pentru a face fata competitiei cu marile trusturi europene. Comunitatea oamenilor de afaceri nu trebuie sa aiba grija competitiei neloiale, a influentelor politice autohtone care pot distruge investitii si efort facut ani în sir.

Desi prognozele pentru anul 2007 sunt pozitive aratând ca România va avea o crestere economica cu cel putin 6 la suta si o inflatie în scadere la circa 4 la suta, trebuie sa ne îngrijoreze faptul ca tendinta pozitiva a economiei noastre nu este suficienta pentru realizarea convergentei, deci de apropiere de dezvoltarea economica la nivelul tarilor din UE.

În acelasi timp, o mare problema care se prefigureaza nu este legata atât de succesul integrarii noastre, cât de felul în care acest succes va fi distribuit în societatea româneasca si în masura în care fiecare cetatean va vedea o îmbunatatire în viata sa personala. Este esential ca românii sa aiba sentimentul si convingerea ca în fata evolutiilor viitoare sansele sunt egale si ca sansele bunastarii nu le au doar cei care sunt "lipiti" de politicieni, ci o are fiecare dintre românii capabili sa îsi valorifice sansele. Încrederea mai mare a românilor în institutiile UE trebuie sa ne dea de gândit. Românii nu au încredere, în general, în institutiile politice românesti, iar acesta este semnalul clar ca trebuie sa facem o schimbare profunda în clasa politica.

Înca de la începutul mandatului m-am consultat cu partidele stabilind ca se vor forma comisii pentru analizarea modificarilor care trebuie aduse Constitutiei în asa fel încât sistemul politic românesc sa devina mai flexibil, capabil sa raspunda exigentelor populatiei si adaptat nevoilor de a functiona în interiorul UE. Din pacate, partidele parlamentare nu au pus în aplicare angajamentul de a forma Comisia pentru revizuirea Constitutiei cum nu s-au facut nici progrese în ceea ce priveste introducerea unui sistem de vot care sa duca la reformarea reala a clasei politice. Din acest punct de vedere posibilitatea Presedintelui de a împinge reformele constitutionale si politice sunt limitate de prevederile din Constitutie. Voi face însa ceea ce pot sa fac, si anume voi declansa un Referendum prin care sa solicit românilor sa opteze pentru introducerea votului uninominal.

Sper în acelasi timp ca Parlamentul României va declansa procedurile, atât de necesare, pentru modificarea Constitutiei.

Este evident ca societatea româneasca evolueaza, dar nu putem spune acelasi lucru despre clasa politica.