Șeful statului

SEFUL STATULUI

Consideratii generale

Unicitatea puterii presupune crearea organelor puterii de stat, categorie necunoscuta in sistemul separatiei puterilor, seful de stat fiind incadrat in aceasta categorie alaturi de parlament.

Teoria separate puterilor, incadreaza seful statului, de regula, in puterea executive (“seful puterii executive” sau “seful executivului”).

Poporul detine puterea politica, el incredinteaza exercitiul acesteia autoritatilor representative (parlamentul si uneori seful de stat). Acest loc exprima si relatia popor, parlament, sef de stat.

In cadrul sistemului autoritatilor statului, seful statului ocupa unul dintre cele mai importante locuri, el reprezentand, alaturi de Parlament, Guvern, autoritatea judecatoreasca suprema si tribunalul constitutional, in cazul in care acesta din urma exista, o autoritate publica situate in esalonul superior al sistemului organizarii statale.

Din punct de vedere al modului de institutionalizare a autoritatilor publice de catre Constitutia Romaniei, a functiilor si atributiilor pe care le are Presedintele Romaniei de indeplinit, Administratia Prezidentiala face parte si din autoritatea legislative, si din autoritatea executive, si in acelasi timp, este deasupra acestor puteri, pentru ca Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal direct, secret si liber exprimat de intregul popor si nu poate fi demis decat in conditiile prevazute si stipulate in Constitutia Romaniei. Presedintele Romaniei detine in stat magistratura cea mai inalta, avand drept fundament Constitutia Romaniei si Legea de organizare si functionare a Presidentiei Romaniei.

Evolutia institutiei sefului de stat in Romania

Institutia sefului statului isi are originea la inceputurile organizarii vietii de stat si a cunoscut o evolutie continua in ceea ce priveste forma, structura si atributiile sale

De-a lungul timpului ea a fost organizata fie unipersonal, si denumita rege, presedinte sau principe, fie colegial, si denumita Consiliu de Stat, Prezidiu.

In istoria statala romaneasca au existat trei categorii de sef de stat: domn (specific tarii noasre), rege si presedinte.

Prin Decretul – Legea nr 92/1990 privind alegerea parlamentului si a Presedintelui Romaniei, functia de sef de stat este incredintata Presedintelui Romaniei, ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Aceasta solutie este consacrata si prin Constitutia actual a Romaniei.

Autoritatea suprema a puterii executive la nivelul cel mai inalt al Statului Roman a dobandit o noua reglementare, dupa anul 1989, urmare Decretului-Lege nr. 92/1990- pentru alegerea Parlamentului si a Presedintelui Romaniei, modificata si completata de Legea nr. 47/1994-privind organizarea si functionarea Presidentiei Romaniei si Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 1 din 4 ianuarie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 12 din 10 ianuarie 2001- privind modificarea si functionarea Legii nr. 47/1994- privind organizarea si functionarea Presedentiei Romaniei, precum si a Constututiei Romaniei.

DESEMNAREA SEFULUI DE STAT

Desemnarea sefului de stat se face in functie de forma de guvenamant si este legata de functiile si raporturilor sefului statului cu celelalte autoritati publice. Exista patru moduri de desemnare a sefului de stat, pe cale ereditara; prin alegere de catre parlament; prin alegere de catre un colegiu electoral; prin alegere prin vot universal.

1. Desemnarea sefului de stat pe cale ereditara

De regula, mostenitorul monarhului devine sef de stat sau monarhul numeste pe cel ce-I va succeeda la tron. Ordinea de succesiune la tron se supune regulilor constitutionale sau cutumiare, iar rolul parlamentului este nesemnificativ, cu exceptia coloniei , unde regii erau alesi.

In prezent in unele monarhii (Spania, Belgia, Danemarca, Norvegia, Kuwait), parlamentul numeste un successor la tron sau participa la aceasta numire daca dinastia se stinge.

2. Alegerea sefului de stat de catre parlament

Parlamentul este intr-o pozitie supraordonata executivului. Exista trei sisteme: in care seful de stat este ales direct de catre parlament (Grecia, Istrael); in care parlamentele aleg organe colegiale ca sefi de stat (fostele state socialiste); in Elvetia Consiliul Federal este sef al statului si este ales patru ani, de catre Consiliul Statelor si Consiliul National reunite in Adunarea Federala. Unul din membrii Consiliului federal este ales in aceeasi maniera, pentru un an, presedintele confederatiei.

3. Alegera sefului de stat de catre un colegiu (Germania, Italia, SUA, Coreea de Sud)

In SUA , Coreea de sud etc. colegiul electoral este ales prin vot universal si este format din electori.