Sindicatele

SINDICATELE

Izvoarele dreptului sindical

O mişcare sindicală realmente liberă şi independentă nu poate să se dezvolte decât dacă sunt respectate drepturile fundamentale ale omului. În acest sens trebuie adoptate toate măsurile adecvate pentru a garanta exercitarea drepturilor sindicale şi a celorlalte drepturi ale omului într-un climat lipsit de violenţă, presiune, de încredere şi menţinere a ordinii.

Liberatea sindicală este considerată un drept al omului; ea este fondată pe legături naturale stabilite între membrii unei profesii.

Pentru realizarea scopurilor propuse, sindicatele trebuie aşadar, să-şi desfăşoare activitatea într-un climat de securitate şi libertate ceea ce implică, iar atunci când drepturile lor nu sunt respectate, să ceară recunoaşterea exerciţiului acestei libertăţi şi a revendicărilor formulate.

Ansamblul normelor juridice care reglementează organizarea şi funcţionarea sindicatelor, rolul lor în cadrul societăţii, îndeosebi în raporturile cu patronatele şi cu autorităţile publice, constituie dreptul sindical

Definiţia sindicatelor :

Actele normative în vigoare definesc sindicatele după cum urmează:

- art. 9 din Constituţie: “Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit statutelor lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor”;

- art. 217 alin. 1 din Codul Muncii: “sindicatele sunt persoane juridice independente, fără scop patrimonial, constituite în scopul apărării şi promovării drepturilor colective şi individuale, precum şi a intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor lor”;

- art. 1 alin. 1 din Legea nr. 54/2003 dispune că sindicatele “sunt constituite în scopul apărării drepturilor prevăzute în legislaţia naţională, pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, precum şi în contractele colective de muncă şi promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor acestora”.

S-a susţinut că art. 1 alin. 1 din legea nr. 54/2003 extinde scopul activităţii sindicatelor dincolo de limitele prevăzute de Constituţie şi Convenţia O.I.M. nr. 87/1948 privind libertatea sindicală şi protecţia dreptului sindical, respectiv şi la apărarea unor drepturi de altă natură, cum ar fi: dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, dreptul la informaţie, dreptul la învăţătură, dreptul la vot, dreptul de a fi ales, altfel spus, drepturi civile şi politice ce nu pot face obiectul apărării de către sindicate.

Prin Decizia nr. 25/2003 , Curtea Constituţională a evidenţiat faptul că art. 1 alin. 1 din Legea nr. 54/2003 nu extinde activitatea sindicatelor, ci defineşte expres scopul activităţii organizaţiilor.

Din faptul că sunt nominalizate izvoarele drepturilor a căror apărare o formează scopul activităţii sindicatelor, nu se poate înţelege că legea are în vedere toate categoriile prevăzute în aceste acte normative.

Sindicatele pot fi definite ca fiind acele organizaţii – persoane juridice independente, fără scop patrimonial, constituite în vederea apărării drepturilor colective şi individuale ale membrilor lor şi promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale acestora, desfăşurându-şi activitatea potrivit statutelor proprii.

Principii :

1. Libertatea sinidicală se manifestă atât pe plan colectiv, cât şi pe plan colectiv.

2. Pluralismul sindical derivă din libertatea sindicală şi constă în posibilitatea constituirii mai multor sindicate în aceeaşi unitate, în acelaşi domeniu de activitate sau în aceeaşi ramură.

3. Independenţa sindicală se manifestă:

- faţă de organele statului, fiind interzisă orice intervenţie din partea autorităţilor publice de natură a limita ori a împiedica exercitarea drepturilor şi libertăţilor sindicale;

- faţă de partidele politice – art. 1 alin. 2 din Legea nr. 54/2003 – sindicatele sunt organizaţii fără caracter politic şi independente faţă de partidele politice;

- faţă de orice alte organizaţii din cadrul societăţii civile.

Trăsăturile sindicatului :

Sindicatele prezintă următoarele trăsături:

1. se constituie în temeiul dreptului de asociere consacrat constituţional, fiinde rezultatul unei asocieri de persoane după criteriul locului de muncă, al profesiei, ramurii de activitate sau teritorial;

2. sindicatele sunt organizaţii profesionale întrucât nu pot reuni decât persoane exercitând o anumită activitate profesională, simpla comunitate de interese nefiind suficientă pentru constituirea organizaţiei.

3. sindicatele funcţionează în baza statutelor proprii. Potrivit art. 5 din Legea nr. 54/2003, constituirea, organizarea, funcţionarea, reorganizarea şi încetarea activităţii unei organizaţii sindicale se reglementează, cu respectarea legii, prin statutul adoptat de membrii săi. Statutele nu pot să conţină prevederi contrare Constituţiei şi legilor.