Sistemul de Securitate European

Înca de la înfiintarea ei, Comunitatea Europeana a urmarit interconectarea sistemelor economice ale statelor membre. Pornita initial ca o uniune vamala, cu scopul de a controla productiile de carbune si otel ale Germaniei, integrând economia acesteia într-un sistem european mutual, Comunitatea Europeana si-a dezvoltat cu timpul componenta politica, întarind institutiile comune de la Bruxelles si adaugând, prin Tratatul de la Maastricht, embrionul unei componente militare vizând integrarea Uniunii Europei Occidentale în nou creata Uniune Europeana. De la Uniunea Vamala realizata prin Tratatul de la Roma din 1957, deciziile politice comune ale liderilor vest-europeni au dus popoarele Europei pe calea integrarii la toate nivelurile, integrare exprimata prin Piata Unica, instituita de Actul Unic European, continuata de Uniunea Economica si Monetara, ivita în urma Tratatului de la Maastricht, si întarita de Tratatul de la Amsterdam, încununata în final cu adaugirea componentei militare, prin dezvoltarea unei viitoare armate comune europene, ca urmare a deciziei Summit-ului de la Köln, din iunie 1999.

În opinia specialistilor în studii de securitate (Barry Buzan, Ole Weaver, Jaap de Wilde), conceptul modern de securitate include cinci factori cumulativi; securitatea unei entitati statale este asigurata daca se tine cont de fiecare dintre urmatoarele cinci componente: componenta politica a securitatii, componenta militara, componenta economica, componenta societala si cea ecologica. Problematica securitatii nu se confunda cu functionarea normala a statului pe aceste dimensiuni, ci se refera numai la amenintarile care, prin dimensiunile mentionate, pun în pericol însasi existenta statului. Securitatea politica se refera la stabilitatea organizationala a statelor, a sistemelor de guvernamânt si a ideologiilor care le legitimeaza. Componenta militara a securitatii priveste interconexiunea urmatoarelor doua niveluri: al armelor ofensive si al capacitatilor defensive ale statelor, împreuna cu perceptia statelor despre intentiile celorlalti participanti la viata internationala. Securitatea economica priveste accesul la resurse, finantare si piete necesare pentru a sustine nivele acceptabile ale dezvoltarii si puterii statului. Când vorbim despre securitate societala, ne referim la mentinerea, în cadrul unor conditii acceptabile pentru a permite procesul de evolutie, a identitatii nationale colective, a modelelor traditionale ale limbii, culturii, religiei si obiceiurilor unui popor. Dupa cum evolueaza evenimentele, unele dintre cele mai mari probleme pentru securitatea europeana le va pune componenta societala, datorita situatiilor existente în Bosnia-Hertegovina, Transnistria, Macedonia, Kosovo, Belarus, Muntenegru. Securitatea mediului înconjurator priveste pastrarea la nivel local a biosferei planetare, ca suport esential al sistemului de care depind toate celelalte activitati umane .