Sistemul Juridic al Common-Law-ului

Referat
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 89 în total
Cuvinte : 35391
Mărime: 119.58KB (arhivat)
Cost: 6 puncte

Extras din document

CAPITOLUL I

APARIŢIA DREPTULUI

Secţiunea I Primele forme de organizare statală

Cercetarea diferitelor aspecte ale dreptului scoate în evidenţă trăsăturile esenţiale ale acestuia şi delimitează dreptul de celelalte fenomene sociale. Necesitatea formulării logice şi concise a tuturor trăsăturilor definitorii ale dreptului a impus elaborarea unei definiţii a dreptului.

Nu există o definiţie general acceptată a dreptului. De-a lungul timpului, au fost formulate diverse definiţii, în funcţie de stadiul de dezvoltare a societăţii sau de apartenenţa autorilor la o anumită şcoală sau curent juridic.

Conform opiniei autorului prof.dr. Nicolae Popa, dreptul este ansamblul regulilor asigurate şi garantate de către stat, care au ca scop organizarea şi disciplinarea comportamentului uman în principalele relaţii din societate, într-un climat specific manifestării coexistenţei libertăţilor, apărării drepturilor esenţiale ale omului şi justiţiei sociale.

Dreptul nu se poate sustrage complexităţii şi stării unei societăţi, relaţiilor de determinare, influenţare şi intercondiţionare între domeniile economic, organizare socială, politic, interferenţelor cultură – civilizaţie, inseparabilităţii în raport cu statul, el însuşi fiind integrat fără să – şi piardă specificitatea, în „reţeaua normativă” care face posibilă viaţa socială. În continuare se vor prezenta câteva momente din istoria dreptului fără a se insista asupra acestei complexităţi instituită treptat în „devenirea” dreptului în diverse spaţii socio – culturale.

Referitor tot la dimensiunea istorică a dreptului, istoricitatea fenomenului juridic în detaliu şi în imensitatea sa constituie obiectul ştiinţei juridice în totalitatea sa. În acelaşi timp, o viziune integratoare asupra dreptului trebuie să recurgă la datele ştiinţelor istorice relevante pentru ceea ce este Dreptul – în esenţialitatea, generalitatea şi specificitatea lor, uneori cu riscul parţialităţii, al sintezei, al extragerii nuanţelor, al opţiunii pentru o soluţie controversată.

Apariţia şi formarea dreptului reprezintă un proces complex căruia nu i se poate stabili o dată precisă de naştere, iar normele din această perioadă a începuturilor societăţii omeneşti sunt încă destul de difuze, împletite cu multitudinea de obiceiuri, datini, practici religoase, etc.

Geneza dreptului este parte integrantă a procesului istoric, a devenirii istorice a societăţii însăşi în care pot fi identificaţi o multitudine de factori şi relaţii de determinare, influenţare, interacţiune, acumulări cantitative şi salturi calitative şi salturi calitative, ca de pildă: diviziunea socială a muncii (agricultura, meşteşugurile, comerţul), creşterea bogăţiilor capilor de familie, scindarea societăţii, extinderea plus – produsului, introducerea căsătoriei, mutaţiile în cadrul formei de comunitate gentilico – tribale în condiţiile în care criteriul legăturii de sânge dintre membrii acesteia devine insuficient în raport cu noile cerinţe economico - sociale; modificări în structura şi în modul de funcţionare a puterii colectivităţii, întreţinut de aceasta etc.

De aceea, răspunsul la întrebarea: „cum a apărut dreptul?” nu poate fi tranşant, el suscitând numeroase discuţii şi controverese între istorici, sociologi, antropologi, etnologi.

S-a remarcat că acest răspuns este dat în funcţie de perspectiva teoretică şi metodologică adaptată de cercetători, de modul în care este conceput dreptul (este el apanajul statului sau, în general, orice grup social este capabil să formuleze reguli juridice ). Asupra condiţiilor, a momentului apariţiei dreptului, profesorul francez Maurice Duveger arată că dreptul apare când oamenii dintr – un grup social încearcă să regleze raporturile dintre ei printr- un echilibru între avantajele şi dezavantajele pe care le trage fiecare dintre aceste raporturi, echilibru între produsele de schimb, între daune şi reparaţii, între răul pricinuit colectivităţii şi sancţiunea aplicată autorului; dreptul se defineşte prin natura sancţiunilor aplicate în caz de violare a normelor . S-a relevat că în concepţia filozofului german Helmut Coing, dreptul apare pe acea treaptă istorică când omul nu mai este subordonat normelor stabilite de familie, clan, trib, când personalitatea individului iese la suprafaţă, când relaţia bazată pe legătura de sânge îşi pierde autoritatea .

Secţiunea 2 Caracteristicile primelor forme de organizare statală

Cercetând aspectele referitoare la originea şi apariţia dreptului, profesorul Nicolae Popa constată aria largă a punctelor de vedere, diverse abordări interdisciplinare, distincţii şi nuanţări ca: regulile sociale sunt indispensabile, oricărei forme de organizare socială, alcătuind “un prim deziderat al oricărei ordini” (L. Fuller); acceptarea dreptului societăţilor primitive (Thurnwald, Malinowski, Hoebel) în măsura în care neglijarea sau încălcarea unei norme sociale este urmată “sub formă de ameninţare sau în mod real, de aplicarea unei forţe fizice, exercitată de un individ sau de un grup ca un privilegiu socialmente recunoscut al acestora”, înţelegerea controlului social este dată de atitudinea generală a grupului faţă de standarde de comportament obligatoriu (H.L.A. Hart); prin intervenţia statului ia naştere dreptul. Nu există drept fără stat. (I. Szabo)

Doctrina marxistă care absolutizează în mod unilateral natura de clasă a dreptului, consideră că acesta nu a existat în comuna primitivă, deoarece nu existau clase antagonice şi deci ar fi apărut numai o dată cu împărţirea societăţii în clase (proprietari de sclavi şi sclavi), ca expresie a voinţei şi intereselor claselor dominante. De altfel, mergând pe linia aceluiaşi raţionament, se susţinea că, o dată cu dispariţia împărţirii societăţii în clase, va dispărea şi dreptul, precum şi statul . Realitatea istorică arată că dreptul este un fenomen social inerent societăţii omeneşti. Romanii au exprimat foarte clar şi lapidar această realitate prin adagiul: ubi societas, ibi jus (unde există societate, există şi drept).

Preview document

Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 1
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 2
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 3
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 4
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 5
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 6
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 7
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 8
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 9
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 10
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 11
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 12
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 13
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 14
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 15
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 16
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 17
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 18
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 19
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 20
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 21
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 22
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 23
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 24
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 25
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 26
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 27
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 28
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 29
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 30
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 31
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 32
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 33
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 34
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 35
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 36
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 37
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 38
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 39
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 40
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 41
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 42
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 43
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 44
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 45
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 46
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 47
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 48
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 49
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 50
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 51
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 52
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 53
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 54
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 55
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 56
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 57
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 58
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 59
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 60
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 61
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 62
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 63
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 64
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 65
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 66
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 67
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 68
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 69
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 70
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 71
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 72
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 73
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 74
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 75
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 76
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 77
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 78
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 79
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 80
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 81
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 82
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 83
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 84
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 85
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 86
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 87
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 88
Sistemul Juridic al Common-Law-ului - Pagina 89

Conținut arhivă zip

  • Sistemul Juridic al Common-Law-ului.DOC

Alții au mai descărcat și

Sistemul Juridic în Țările Uniunii Europene

Capitolul I Consideraţii generale privind sistemul judiciar European Statele Unite ale Europei pe care le anticipa Winston Churcil în discursul...

Principiile Dreptului Comerțului Internațional

Capitolul I. NOȚIUNI INTRODUCTIVE ÎN COMERȚUL INTERNAȚIONAL ȘI DREPTUL COMERȚULUI INTERNAȚIONAL. Secțiunea I. Noțiunea și importanța comerțului...

Problemele Realizarii Principiului Contradictorialitatii in Procesul Penal al Republicii Moldova

Introducere Problema consolidării legităţii în activitatea organelor de urmărire penală în lupta cu criminalitatea necesită perfecţionarea teoriei...

Familia de Drept Common Law

Paul Valery scria ; ,,Nous penetrons dans l’avenir a reculons”97, ceea ce poate fi aplicat dreptului englez , care a penetrat prin timp pe o cale...

Modelul Autoritar Drept Penal Comparat

1. Continutul modelelor de drept. Problema tipologiei dreptului in conditiile actuale capata o importanta deosebit de mare. In sec. XX numarul...

Sisteme de Drept Contemporan

Dupa parerea unor autori, obiectul fundamental al tipologiei juridice este categoria de „sistem juridic”, strins legata de asa numitele notiuni...

Organizarea Sistemului Judiciar în Suedia

1. Precizari prealabile Suedia este una din tarile cu traditii democratice si care a realizat in ultimele decenii un inalt nivel de...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Te-ar putea interesa și

Insolventa in Dreptul Comercial International

CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE SECŢIUNEA I Precizări prealabile Din multitudinea participanţilor la raporturile juridice de comerţ...

Rerelatiile Dintre Stat si Biserica in Tarile UE

Atunci când dorim să înţelegem situaţia complexă în care se găseşte relaţia dintre Biserică şi Stat la nivel european, trebuie să privim spre...

Tipuri de Drept - Public, Privat, Penal, International - In Sistemele Juridice

CAPITOLUL I Conceptul si configurarea notiunii de drept 1. Definitia dreptului 1.1 Conceptul notiunii de „drept” Cuvântul „drept” ” este...

Guvernul României și cabinetul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

Am ales ca temă, pentru lucrarea de licenţă “Guvernul României şi Cabinetul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord” fiind abordată în...

Relația Statului cu Dreptul

INTRODUCERE Societatea instituţionalizată nu poate fi separată de societatea trăită de către indivizi şi grupuri, de viaţa socială în toată...

Utilizarea Jurisdictiilor Offshore

I. Paradisurile fiscale Paradisurile fiscale joacă un rol cheie în accentuarea mişcării de capitaluri şi alcătuirea unor reţele complexe de...

Paradisurile Fiscale

1.Evolutia paradisurilor fiscale. Definitii si concepte Ideea scutirilor fiscale si cea a înselarii statului fara a risca nici o pedeapsa nu au...

Ramurile Dreptului

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI Secţiunea 1 Definiţia şi obiectul „Teoriei generale a dreptului” În rândul disciplinelor...

Ai nevoie de altceva?