Sistemul legislativ și elementele lui structurale

1. Introducere

Actualitatea subiectului abordat este evidentă prin faptul că orice student de la Facultatea de Drept are nevoie de a cunoaște legislația, sistemul legislativ fiind o totalitate a tuturor actelor normativ - juridice care sunt în vigoare într-un stat, amplasate într-o anumită consecutivitate logică.

Din titlul acestei lucrări rezultă că este vorba de o clasificare, de o tipizare, de o diferențiere a unui tot întreg. Clasificarea este o operațiune logică, utilizată sistematic de legiuitori, de doctrinari și de practicieni juriști, prin care ei dezvăluie, scot în evidență anumite clase, grupuri, categorii dintr-un tot întreg. În cazul nostru, e vorba de a studia și de a face ordine în sistemul existent al sctelor normativ - juridice ( sistemul legislativ) din Republica Moldova.

Valoarea practică a temei date constă în inițierea tânarului jurist în studierea dreptului și formarea unei imagini concrete despre sistemul actelor normative dintr-un stat, ceea ce va permite de a pricepe clasificarea și modul de formare și elaborare a acestora, acesta fiind și scopul principal al lucrării date.

2. Noțiunea de sistem legislativ, elementele lui structurale

Sistemul legislativ este totalitatea actelor normativ juridice elaborate, adoptate și asigurate de către organele competente ale statului, în vederea reglementării relațiilor sociale. Elementele care asigură unitatea și coeziunea sistemului legislației sunt actele normativ-juridice. În acte normative sânt configurate normele juridice, ca reguli abstracte de conduită socială, și adresate pe aceste căi destinatarilor. Actele normative se clasifică în baza criteriilor, după cum urmează:

a. Forța juridică. În dependență de acest criteriu, deosebim legi (acte normative cu forță juridică primară) și acte normative subordonate legii (acte normative cu forță juridică secundară: decrete, hotărâri, regulamente, instrucțiuni, decizii, dispoziții etc.);

b. Nivelul autorității publice emitente și aria de acțiune. În dependență de acest criteriu, deosebim acte normative ale autorităților publice centrale (acte normative republicane), care acționează pe întreg teritoriul statului și acte normative ale autorităților publice locale (acte normative locale), care acționează exclusiv în raza teritorială a organului emitent al administrației publice locale;

c. După organul emitent de stat. În dependență de acest criteriu, deosebim acte normative ale Parlamentului (acte normative legislative), acte normative ale Președintelui R. Moldova, acte normative ale Guvernului, acte normative ale Ministerelor, actele normative ale Serviciilor de stat și altor organe ale administrației publice centrale de specialitate, actele normative ale Consiliilor locale etc. (acte normative administrative);

d. Diviziunea dreptului în public și privat. În dependență de acest criteriu, deosebim acte de drept public și acte de drept privat;

e. Diviziunea dreptului în intern și internațional. În dependență de acest criteriu, deosebim acte de drept intern și acte de drept internațional;

f. Diviziunea dreptului în material și procesual, deosebim acte de drept material și acte de drept procesual;

g. După gradul de generalitate, deosebim acte normative cu caracter general, acte normative cu caracter special și acte normative cu caracter excepțional;

h. După finalitatea acului normativ, deosebim acte normative creatoare de drept și acte normative interpretative de drept.

Potrivit Legii nr.780/27.12.2001 privind actele legislative, “actele legislative sunt acte adoptate de unica autoritate legislativă a statului în temeiul normelor constituționale, conform procedurii stabilite de Regulamentul Parlamentului, de alte reglementări în vigoare, și ocupă poziția cea mai înaltă în ierarhia actelor normative din R. Moldova. Din categoria actelor legislative fac parte, în conformitate cu art. 2 al Legii 780-XV:

a) Constituția Republicii Moldova și legile constituționale;

b) legile organice și legile ordinare;

c) hotărîrile1 și moțiunile.2

Trăsăturile actului legislativ, conform art. 3 al Legii 780-XV, sunt: a. caracterul statal; b. caracterul coercitiv; c. caracterul general și impersonal.

“Actul legislativ trebuie să respecte condițiile legalității, accesibilității, preciziei și, odată intrat în vigoare, este executoriu și opozabil tuturor subiectelor de drept. 3

În art. 5 al Legii nr. 780-XV, legiuitorul arată condițiile generale obligatorii ale actului legislativ, pe care le apreciem și ca finalități ale actului legislativ:

(1) Apărarea drepturilor, libertăților, intereselor legitime ale cetățenilor, egalitatea și echitatea socială, precum și compatibilitatea cu legislația comunitară constituie o condiție obligatorie a oricărui act legislativ.