Sociologia crimelor în masă

in Masa cu Criminalii in Serie

Crima in serie este actul de omucidere a 3 sau mai multe persoane cu o perioada de repaos ori de calmare intre fiecare omor si a carei motivatie este gratificarea psihologica. Crimele in serie sunt acte savarsite de o singura persoana ori in cuplu.

Crima in masa (sau masacrul) este actul de omucidere a unui numar mare de oameni, in mod tipic intr-o perioada scurta de timp. Crimele in masa pot fi comise de indivizi sau organizatii.

Termenul se poate referi la „spree killer” (termen englezesc ce se refera la o singura iesire violenta in urma careia o persoana poate produce mai multe victime).

Crimele in masa cu cea mai mare amploare din istorie au fost acelea de exterminare a unor grupuri ori comunitati intregi, deseori pe baza de etnie sau religie. O parte din aceste masacre au fost gasite ca „genocid” iar altele ca „crime impotriva umanitatii”, dar de cele mai multe ori acestea au dus la putine sau nici un fel de condamnari de orice fel asupra faptasilor.

Genocidul este distrugerea sistematica, deliberata a unui grup rasial, etnic, religios sau national. Crima impotriva umanitatii este un act de persecutare sau orice atrocitate la scala larga impotriva unui grup de oameni si este considerat in dreptul international ca cel mai inalt nivel de criminalitate.

In afara contextului politic/militar, crima in masa se refera la omorarea unui numar semnificativ de oameni. Exemplele ar putea varia de la impuscarea catorva persoane intr-un jaf pana la incendierea unui club de noapte aglomerat. Departamentul de Statistici din Biroul de Justitie din America defineste crima in masa ca „[implicand] uciderea a patru sau mai multe persoane intr-un singur eveniment”. Criminalii in masa pot fi inclusi intr-un numar mare de categorii, cum ar fi cei de familie, de colegi de munca, de studenti si aleatoriu de straini. Motivele difera de la razbunare la castig financiar ori fanatism religios, nevoia de atentie sau faima.

O mare diferenta intre criminalii in serie si cei in masa este ca acestia din urma vor omora mai multi oameni de odata. Si desi criminalii in serie sunt predispusi la afectiuni mintale ori psihologice, criminalii in masa de regula nu sufera de acestea. Este un factor decisiv in cazul unui proces de condamnare. Criminalii care sufera de anumite afectiuni nu pot fi condamnati pentru faptele lor si sunt internati intr-un ospiciu si supusi unui tratament psihologic ori medical. Ca exemplu se poate oferi cazul locotenentului secund Mattias Flink din compania suedeza stationata langa orasul Falun, care in urma consumarii unei cantitati semnificative de alcool a inceput sa secere oamenii de pe strada cu o mitraliera AK5. Din 47 de gloante trase, acesta nu a ratat nici o singura salva imprastiindu-le in orice trecator din apropiere. Desi a fost propus ca fiind bolnav mintal, Curtea Suprema l-a condamnat la inchisoare pe viata sustinand ca acesta nu era bolnav mintal conform literei legii. Curtea a constatat ca aceasta stare era temporara si auto-indusa din moment ce Flink avea antecedente de a deveni instabil si violent sub influenta bauturii.

In alt scenariu de groaza avem angajatii care isi ataca colegii de munca, uneori denumiti „angajati nemultumiti” ( <<disgruntled>>) dar cu un termen eronat din moment ce cei mai multi atacatori sunt fosti angajati. Acestia sunt concediati si in mod subsecvent se intorc la fostul loc de munca bine inarmati si isi ucid fostii colegi si sefi. In anii ’80, dupa ce doi lucratori de la oficiul de posta au recurs la asemenea masacre in incidente diferite in America, termenul „going postal” a devenit sinonim cu izbucnirea violenta a unei persoane cu un temperament relativ calm. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri de „angajati nemultumiti” il implica pe programatorul de calculatoare Richard Farely care, dupa ce a fost concediat pentru hartuirea unei colege, Laura Black, s-a intors la fostul loc de munca si a impuscat mortal sapte colegi, desi a esuat in a o ucide pe Laura Black insasi. Aceasta a stat in spital 19 zile. Mai apoi cazul a fost transformat intr-un film de lung metraj cu Brooke Shields interpretand rolul Laurei Black si Richard Thomas pe Farley.

Spre deosebire de criminalii in serie, rareori exista motive sexuale pentru criminalii in masa, cu posibila exceptie a lui Sylvestre Matuschka, un austriac care aparent deriva placere sexuala din aruncarea in aer cu dinamita a trenurilor, preferabil trenuri de personal. Fetisul sau letal a dus la moartea a 22 oameni pana ce acesta a fost prins in 1932.