Spețe drept român

Referat
5.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 8 în total
Cuvinte : 2002
Mărime: 65.62KB (arhivat)
Cost: 4 puncte
FACULTATEA DE DREPT „SIMION BĂRNUŢIU”, SIBIU

Extras din document

SPEŢA 1

Negustorul grec Palamas, peregrin obişnuit, soseşte în anul 10 îHr. La Roma pentru a comercializa vinuri. În noaptea sosirii sale, cetăţeanul roman Titus îi fura căruţa cu vinuri. Hoţul este urmărit de sclavii negustorului care, astfel, află unde acesta locuieşte. Palamas îi solicită lui Titus înapoierea căruţei dar acesta refuză să dea curs cererii. În consecinţă, Palamas decide să-l cheme pe Titus în faţa justiţiei.

a. Unde şi în faţa cui se va judeca procesul?

b. Ce procedură de judecată se va utiliza?

c. Prezentaţi desfăşurarea procesului.

d. Daţi o sentinţă.

Rezolvare:

a)

Speţa face referire la un fapt petrecut în timpul Romei Imperiale aflate sub conducerea Împãratului Octavius Augustus, în aceastã perioadã, procesele între particulari, cetãţeanul roman Titus şi peregrinul Palamas, fiind judecate la Roma în faţa majistratului şi a judecãtorului, într-un proces cunoscut sub numele de ordo iudiciorum privatorum.

Datoritã faptului cã procesul judecã un litigiu între un cetãţean şi un peregrin, acesta va avea loc într-un tribunal nepermanent, format dintr-un numãr impar de judecãtori numiţi recuperatores şi va fi organizat de cãtre pretorul peregrin.

b)

Pentru soluţionarea acestui litigiu se va utiliza procedura formularã de judecatã care este introdusã prin Lex Aebutia de formulis, cu rolul central jucat de pretor pe baza aplicãrii ideilor de echitate şi bunã credinţã.

c)

Acesta reprezintã un proces obişnuit, ordo, cãruia îi este caracteristicã diviziunea instanţei în 2 faze: prima fază, procesul în faţa magistratului, in jure, iar a doua fază se petrece în faţa judecătorului, in judicio.

În faza in jure, procesul debuteazã cu citarea pârâtului (cetãţeanul Titus) în faţa magistratului prin procedeul in ius vocatio. În faţa magistratului, reclamantul, rostind formule solemne îşi arăta pretenţiile faţă de pârât. Acesta este obligat sã se prezinte la proces, în caz contrar, existând posibilitatea amendãrii lui, iar dacã refuzul prezentãrii în judecatã este demonstrat prin martori se poate dispune aducerea cu forţa în faţa justiţiei. În cazul în care se prezintã la proces, Titus poate să reacţioneze prin trei poziţii:

– să recunoască pretenţiile reclamantului prin confesio in iure, fiind atunci asimilat cu cel condamnat, procesul oprindu-se aici, nemaitrecându-se în faza a doua;

– să nege pretenţiile reclamantului, dar să nu se apere, indefensio, în acest

caz, de asemenea, fiind asimilat condamnatului şi procesul se oprea aici.

– să nege pretenţiile reclamantului, infinitiatio şi să-şi dea concursul la desfăşurarea procesului. În acest caz, procesul trecea în etapa a doua şi se finaliza în cele din urmă cu pronunţarea unei sentinţe.

Pretenţiile negustorului vor fi justificate, întrucât cãruţa cu vinuri îi aparţinea de drept, astfel cã magistratul va dispune redactarea actului litis contestatio, care va produce efecte juridice asupra celor douã pãrţi implicate.

În faza in judicio pãrţile ajung în faţa judecătorului unde se aplică principiul oralităţii şi contradictorialităţii. Fiecare parte îşi susţine punctul de vedere pe baza materialului probator constând în martori şi înscrisuri.

Negustorul Palamas şi cetãţeanul roman Titus vor depune un jurãmânt, urmând ca fiecare sã-şi susţinã cauza în faţa judecãtorului.

Negustorul peregrin poate proba furtul cãruţei prin martori (sclavii sãi), dar şi prin cãruţa care încã se aflã în posesia cetãţeanului Titus. În urma unei astfel de probe a furtului, cel mai probabil, cetaţeanul Titus va trece la mãrturisirea faptelor.

d)

În acest caz, sentinţa este datã în favoarea negustorului grec Palamas, condamnându-l pe Titus la plata unei sume de bani, în cazul nerestituirii bunurilor furate (cãruţa cu vinuri). De regulã aceastã sumã depãşeşte cu mult valoarea bunurilor furate, ceea ce-l determinã pe reclamat sã restituie pãgubitului bunurile de drept.

În situaţia în care cetãţeanul Titus nu respectã sentinţa datã, se poate dispune dublarea amenzii date anterior, sau chiar scoaterea la licitaţie a patrimoniului acestuia în scopul achitãrii obligaţiilor faţã de negustorul grec.

Preview document

Spețe drept român - Pagina 1
Spețe drept român - Pagina 2
Spețe drept român - Pagina 3
Spețe drept român - Pagina 4
Spețe drept român - Pagina 5
Spețe drept român - Pagina 6
Spețe drept român - Pagina 7
Spețe drept român - Pagina 8

Conținut arhivă zip

  • Spete Drept Roman.doc

Alții au mai descărcat și

Procedura de Judecată în Dreptul Roman

1. NOŢIUNI GENERALE Gaius a împărţit Instituţiunile sale în 3 părţi: persoanele (ius personarum), lucrurile (ius rerum) şi acţiunile (ius...

Avocatul Poporului - Rolul, Organizarea, Functionarea si Atributiile Indeplinite

Introducere În anul 2007, an marcat istoric de către aderarea României la Uniunea Europeană, instituţia Avocatul Poporului împlineşte un deceniu...

Definitia si Trasaturile Dreptului Administrativ

Este neindoielnic faptul ca dreptul administrativ a fost primul instrument stiintific de investigare si modelare a administratiei. Dreptul...

Ora de religie în școala românească și UE

ARGUMENT Studiul religiei este prezent în toate țările europene care se implică, organizează și finanțează predarea acestei materii, iar statutul...

Speta Drept Penal - Analiza

In seara zilei de09.05.1999,in timp ce transporta in autoturismul sau pe minora C.A.,in varsta de 12 ani si patru luni, dupa ce in prealabil ii...

Profesii Liberale

AVOCATUL Astfel cum precizeazã Legea nr. 255/2004, profesia de avocat este liberã şi independentã, cu organizare şi funcţionare autonomã,...

Interpretarea legii civile

1. NOŢIUNEA, OBIECTUL, SCOPUL ŞI IMPORTANŢA INTERPRETĂRII. Interpretarea dreptului este operaţia logico-raţională care lămurind înţelesul exact şi...

Condiția Juridică a Sclavului în Dreptul Roman

1. Sclavia. Consideraţii generale Sclavia a reprezentat o instituţie importantă a dreptului roman, având în vedere că statul roman a fost un stat...

Te-ar putea interesa și

Concurența în Dreptul Comercial

Introducere Prezenta lucrare este consacrată unui fenomen creat de o entitate cu mari ambiţii evoluţioniste, fiind un concept care subzistă mai...

Desfacerea căsătoriei prin divorț - motive de divorț

Capitolul 1 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1. Divorţul la popoarele antice Încă din cele mai vechi timpuri, instituţia juridică a divorţului a...

Obligațiile Părților la Contractul de Vanzare

CAPITOLUL 1 1.1. Obligaţiile contractuale ale contractului de vânzare Potrivit art. 1294 Cod civil, „vinderea este o convenţie prin care două...

Izvoarele Dreptului Afacerilor

I.Cutuma ca izvor de drept Înţelegerea evoluţiei dreptului în decursul timpului implică cunoaşterea - între altele - a conturării şi dezvoltării...

Probleme Ridicate de Aplicarea a Legii Straine

Norma conflictuala romana poate trimite,fie la sistemul de drept roman,fie la unul strain.In primul caz , judecatorul(arbitrul) roman va aplica pe...

Drept Economic

TITLUL I. Elemente de teoria generala a dreptului Precizari prealabile privitoare la obiectul disciplinei de drept economic Sistemul dreptului...

Drept român - suport de curs

Drept roman – Curs 1 Dreptul roman desemneaza ansamblul normelor juridice elaborate de statul roman.Istoria Romei a traversat mai multe perioade :...

Drept Penal

SEMINARUL NR. 1 „Introducere în studiul dreptului penal” I. Plan de seminar: IA.Generalităţi privind dreptul penal - definiţia dreptului penal...

Ai nevoie de altceva?