Spețe drept român

SPEŢA 1

Negustorul grec Palamas, peregrin obişnuit, soseşte în anul 10 îHr. La Roma pentru a comercializa vinuri. În noaptea sosirii sale, cetăţeanul roman Titus îi fura căruţa cu vinuri. Hoţul este urmărit de sclavii negustorului care, astfel, află unde acesta locuieşte. Palamas îi solicită lui Titus înapoierea căruţei dar acesta refuză să dea curs cererii. În consecinţă, Palamas decide să-l cheme pe Titus în faţa justiţiei.

a. Unde şi în faţa cui se va judeca procesul?

b. Ce procedură de judecată se va utiliza?

c. Prezentaţi desfăşurarea procesului.

d. Daţi o sentinţă.

Rezolvare:

a)

Speţa face referire la un fapt petrecut în timpul Romei Imperiale aflate sub conducerea Împãratului Octavius Augustus, în aceastã perioadã, procesele între particulari, cetãţeanul roman Titus şi peregrinul Palamas, fiind judecate la Roma în faţa majistratului şi a judecãtorului, într-un proces cunoscut sub numele de ordo iudiciorum privatorum.

Datoritã faptului cã procesul judecã un litigiu între un cetãţean şi un peregrin, acesta va avea loc într-un tribunal nepermanent, format dintr-un numãr impar de judecãtori numiţi recuperatores şi va fi organizat de cãtre pretorul peregrin.

b)

Pentru soluţionarea acestui litigiu se va utiliza procedura formularã de judecatã care este introdusã prin Lex Aebutia de formulis, cu rolul central jucat de pretor pe baza aplicãrii ideilor de echitate şi bunã credinţã.

c)

Acesta reprezintã un proces obişnuit, ordo, cãruia îi este caracteristicã diviziunea instanţei în 2 faze: prima fază, procesul în faţa magistratului, in jure, iar a doua fază se petrece în faţa judecătorului, in judicio.

În faza in jure, procesul debuteazã cu citarea pârâtului (cetãţeanul Titus) în faţa magistratului prin procedeul in ius vocatio. În faţa magistratului, reclamantul, rostind formule solemne îşi arăta pretenţiile faţă de pârât. Acesta este obligat sã se prezinte la proces, în caz contrar, existând posibilitatea amendãrii lui, iar dacã refuzul prezentãrii în judecatã este demonstrat prin martori se poate dispune aducerea cu forţa în faţa justiţiei. În cazul în care se prezintã la proces, Titus poate să reacţioneze prin trei poziţii:

– să recunoască pretenţiile reclamantului prin confesio in iure, fiind atunci asimilat cu cel condamnat, procesul oprindu-se aici, nemaitrecându-se în faza a doua;

– să nege pretenţiile reclamantului, dar să nu se apere, indefensio, în acest

caz, de asemenea, fiind asimilat condamnatului şi procesul se oprea aici.

– să nege pretenţiile reclamantului, infinitiatio şi să-şi dea concursul la desfăşurarea procesului. În acest caz, procesul trecea în etapa a doua şi se finaliza în cele din urmă cu pronunţarea unei sentinţe.

Pretenţiile negustorului vor fi justificate, întrucât cãruţa cu vinuri îi aparţinea de drept, astfel cã magistratul va dispune redactarea actului litis contestatio, care va produce efecte juridice asupra celor douã pãrţi implicate.

În faza in judicio pãrţile ajung în faţa judecătorului unde se aplică principiul oralităţii şi contradictorialităţii. Fiecare parte îşi susţine punctul de vedere pe baza materialului probator constând în martori şi înscrisuri.

Negustorul Palamas şi cetãţeanul roman Titus vor depune un jurãmânt, urmând ca fiecare sã-şi susţinã cauza în faţa judecãtorului.

Negustorul peregrin poate proba furtul cãruţei prin martori (sclavii sãi), dar şi prin cãruţa care încã se aflã în posesia cetãţeanului Titus. În urma unei astfel de probe a furtului, cel mai probabil, cetaţeanul Titus va trece la mãrturisirea faptelor.

d)

În acest caz, sentinţa este datã în favoarea negustorului grec Palamas, condamnându-l pe Titus la plata unei sume de bani, în cazul nerestituirii bunurilor furate (cãruţa cu vinuri). De regulã aceastã sumã depãşeşte cu mult valoarea bunurilor furate, ceea ce-l determinã pe reclamat sã restituie pãgubitului bunurile de drept.

În situaţia în care cetãţeanul Titus nu respectã sentinţa datã, se poate dispune dublarea amenzii date anterior, sau chiar scoaterea la licitaţie a patrimoniului acestuia în scopul achitãrii obligaţiilor faţã de negustorul grec.