Statul - subiect al dreptului internațional public

În sensul sau cel mai larg, dreptul internațional public, reprezintă totalitatea de norme juridice care legiuiește raporturile ce se stabilesc în cadrul comunității internaționale.

Societatea internațională este formată, de state ce au suveranitate, care își însușesc în mod nemijlocit anumite drepturi și obligații în raporturile dintre ele.

În cadrul societății naționale puterea este unică, specific acestei societății este descentralizarea puterii. Spre deosebire, în cadrul societății internaționale principala caracteristică constă în natura sa poliarhică, în sensul că puterea este repartizată între diferitele state care o compun. Această caracteristică se explică prin existența, din punct de vedere juridic, a suveranității statelor, potrivit căreia acestea nu se supun în raporturile dintre ele unei alte autorități superioare. În ce privește cooperarea dintre ele, statele stabilesc structuri instituționale în diferite domenii, imprimând elemente de solidaritate, în cadrul societății internaționale.

Societatea internațională a cunoscut o mare dezvoltare. Afirmarea statelor suverane, precum și a rivalităților dintre ele, a condus la o dezvoltare a relațiilor internaționale, diversificându-se și făcând loc unei noi ordini juridice internaționale caracterizată prin concurența suveranității egale .

Noțiunea de subiect de drept este comună oricărei ordini juridice, fie ea internă ori internațională. Ea desemnează entitățile care au calitatea de a participa la raporturi juridice guvernate de normele specifice respectivei ordini juridice și de a fi titulare de drepturi și obligații în cadrul acesteia.

Subiectul de drept internațional poate fi: titular de drepturi și obligații pe planul dreptului internațional; titular al dreptului de a intenta o acțiune la un tribunal internațional; titular al unor interese în privința cărora există prevederi în dreptul internațional.

De remarcat este faptul că subiectele dreptului internațional, prin prisma conținutului juridic și a sferei de aplicare, prezintă particularități esențiale în comparație cu cele ale dreptului intern.

Subiectul de drept intern este titularul de drepturi și obligații, a cărui capacitate de a participa la raporturi juridice este prevăzută de lege. Potrivit legii, subiectele dreptului intern sunt persoanele fizice și persoanele juridice.

Subiectele de drept internațional sunt cele care participă la elaborarea normelor de drept internațional. A fi subiect de drept internațional înseamnă a beneficia de personalitate juridică internațională, ceea ce presupune tocmai capacitatea de a fi titular de drepturi și obligații cu caracter internațional.

Subiect al dreptului internațional este acea entitate, titulară de drepturi și obligații internaționale, care poate participa direct la raporturile juridice internaționale și care își poate realiza efectiv drepturile și îndeplini obligațiile asumate în cadrul acestor raporturi. Aptitudinea de a avea drepturi și obligații internaționale și manifestarea acestora în sfera raporturilor interstatale determină conținutul principal al statutului juridic. Aceasta corespunde unei realități internaționale actuale, potrivit căreia statele nu se pot izola de circuitul public mondial, existând o necesitate obiectivă a participării lor la soluționarea problemelor în temeiul dreptului internațional. Personalitatea de drept internațional nu se poate reduce așadar doar la o însușire abstractă, ea implicând pentru state participarea ca subiecte la raporturi juridice reciproce în care își exercită drepturile și își îndeplinesc obligațiile asumate.

Capacitatea juridică internațională a organizației are caracter funcțional, exercitându-se potrivit funcțiilor cu care au fost învestite. Rămân în continuare deosebiri profunde între state și organizații. Acestea din urmă sunt create de state și au capacitate limitată, acordată de state, pentru îndeplinirea funcțiilor lor, în domeniile și cu competențele conferite, în timp ce statele au capacitate deplină, originară și universală ca subiecte. Organizațiile rămân instrumente ale colaborării internaționale, a căror înființare și experiență depind de voința statelor, fiind subordonate în continuare voinței acestora, în formele prevăzute în statute.

Sunt subiecte de drept internațional toate statele, indiferent de întinderea lor teritorială, de numărul populației sau stadiul de dezvoltare economic, politic, social.