Statutul magistratului procuror

Referat
9/10 (3 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 4 fișiere: doc
Pagini : 18 în total
Cuvinte : 6184
Mărime: 32.09KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cristian Clipa

Cuprins

I. Noțiuni generale 1

II. Incompatibilități și interdicții 1

III. Cariera procurorilor și numirea lor în funcție 2

III.1. Admiterea în magistratură și formarea profesională a procurorilor 2

III.2 Procurorii stagiari 4

III.3 Numirea procurorilor 5

IV. Promovarea procurorilor și numirea lor în funcții de conducere 6

IV.1 Promovarea la parchete 6

IV.2 Numirea în funcțiile de conducere din cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii, tribunale și curțile de apel 7

IV.3 Numirea în funcțiile de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie 8

V. Formarea profesională continuă și evaluarea periodică a procurorilor..8

VI. Delegarea, detașarea și transferul 9

VII. Suspendarea din funcție și încetarea funcției de procuror 10

VIII. Răspunderea procurorilor 11

IX. Drepturile și îndatoririle procurorilor 13

Extras din document

I. Noțiuni generale

Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii. Procurorii care se bucură de stabilitate pot fi mutaţi prin transfer, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegaţi, suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de lege.

Procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al procurorilor şi să participe la formarea profesională continuă.

II. Incompatibilități și interdicții

Potrivit art. 5 din statut, funcţia de procuror este incompatibilă cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, precum şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, în condiţiile legii. Procurorii sunt obligaţi să se abţină de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazuri care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii, cu excepţia cazurilor în care conflictul de interese a fost adus la cunoştinţă, în scris, conducătorului parchetului şi s-a considerat că existenţa conflictului de interese nu afectează îndeplinirea imparţială a atribuţiilor de serviciu. Procurori sunt obligaţi să facă o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică.

Art. 8 dispune că procurorilor le este interzis:

-să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome;

-să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic și să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice;

-să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;

-să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;

-să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic;

-să îşi exprime public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare;

-să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor parchete decât acelea în cadrul cărora îşi exercită funcţia şi nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.

În schimb, art. 11 dispune că procurorilor le este permis:

-să fie membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale;

-să fie membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial;

-să participe la elaborarea de publicaţii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare ori ştiinţifice şi pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic.

III. Cariera procurorilor și numirea lor în funcție

III.1. Admiterea în magistratură și formarea profesională a procurorilor

Admiterea în magistratură procurorilor se face prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii. Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială în vederea ocupării funcţiei de procuror se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii.

Art. 14 din statut dispune că, admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii, exclusiv pe bază de concurs la care se poate înscrie orice persoană care îndeplinește cumulative următoarele condiții:

-are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;

-este licenţiată în drept;

-nu are antecedente penale sau cazier fiscal;

-cunoaşte limba română;

-este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.

Conform art. 15, concursul de admitere se organizează anual la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere şi numărul de locuri scoase la concurs se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs. Pentru înscrierea la concurs, candidatul plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.

Comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Verificarea dosarelor candidaţilor se realizează de comisia de admitere.

Rezultatele concursului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii. Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele concursului pot formula contestaţii în termen de 3 zile de la afişare la comisia de soluţionare a contestaţiilor. Aceasta le va soluţiona în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este irevocabilă.

Potrivit art. 16, cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie. Formarea profesională iniţială în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii constă în pregătirea teoretică şi practică a auditorilor de justiţie pentru a deveni procurori.

Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 2 ani. După primul an de cursuri, auditorii de justiţie optează, în ordinea mediilor şi în raport cu numărul posturilor, pentru funcţia de judecător sau procuror. Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

Preview document

Statutul magistratului procuror - Pagina 1
Statutul magistratului procuror - Pagina 2
Statutul magistratului procuror - Pagina 3
Statutul magistratului procuror - Pagina 4
Statutul magistratului procuror - Pagina 5
Statutul magistratului procuror - Pagina 6
Statutul magistratului procuror - Pagina 7
Statutul magistratului procuror - Pagina 8
Statutul magistratului procuror - Pagina 9
Statutul magistratului procuror - Pagina 10
Statutul magistratului procuror - Pagina 11
Statutul magistratului procuror - Pagina 12
Statutul magistratului procuror - Pagina 13
Statutul magistratului procuror - Pagina 14
Statutul magistratului procuror - Pagina 15
Statutul magistratului procuror - Pagina 16
Statutul magistratului procuror - Pagina 17
Statutul magistratului procuror - Pagina 18
Statutul magistratului procuror - Pagina 19

Conținut arhivă zip

  • Statutul Magistratului Procuror
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • procurorul.doc
    • UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA.doc

Alții au mai descărcat și

Măsurile Procesuale Privative de Libertate

Introducere De-a lungul istoriei societăţii şi a evoluţiei procesului penal una din cele mai importante probleme care s-au pus în modul în care să...

Brevetul de Invenție

1. Noțiuni generale Legislaţia Revoluţiei franceze recunoaşte pentru prima oară, în forma lor modernă drepturile intelectuale pe care le califică...

Transplantul de țesuturi și organe

In Romania , prelevarea si transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana se fac in scop terapeutic , in conformitate cu prevederile...

Măsurile preventive

Notiunea de masuri preventive in scopul acestora Masurile preventive reprezinta acea categorie a masurilor procesuale, prevazute de lege, cu...

Statutul Magistratului Judecător

I. ASPECTE GENERALE Magistratura este activitatea judiciară desfășurată de către judecători în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în...

Dreptul Proprietății Industriale

Dreptul proprietăţii industriale-apărarea dreptului de proprietate intelectuală prin acţiunea în contrafacere 1. Mijloacele de apărare a dreptului...

Colocviu Practică de Specialitate - Procuror

”În orice societate, autoritatea judecătorească, judecătorii și procurorii au competențe pe care nicio altă autoritate constituțională sau publică...

Cerințe comune în profesiile juridice liberale

Constituirea în corpuri (uniuni, camere, colegii, ordine) a membrilor profesiilor juridice liberale 1. Uniunea Naţională a Notarilor Publici –...

Te-ar putea interesa și

Organizarea, funcționarea și structura ministerului public

INTRODUCERE Pe teritoriul actual al României, activitatea judecătorească a apărut şi a evoluat odată cu organizarea statală. La început,...

Procedura Somației de Plată

CAPITOLUL 1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND SOMAŢIA DE PLATĂ Justiţia este şi va rămâne unul dintre factorii decisivi ai modelării vieţii sociale,...

Răspunderea magistraților

Raspunderea juridica a magistratilor 1. Principiul raspunderii disciplinare In situatia neindeplinirii de catre magistrati a statutului acestora,...

Organizarea Sistemului Judiciar în România - Propuneri

INTRODUCERE Sistemul judiciar, ca ansamblu al structurilor organizatorice care concură la înfăptuirea actului de justiţie, reprezintă în orice...

Competenta Instantelor Judecatoresti in Materie Civila

Competenţa nu are, in dreptul procesual, sensul atribuit in limbajul comun, acela de valoare profesională. Prin definiţie, în procedură,...

Codul deontologic al magistraților

STATUL MAGISTRATULUI Justiţia ca funcţie şi principiul separaţiei puterilor în stat În dreptul modern justiţia este o funcţie fundamentală a...

Caiet de practică Parchetul de pe lânga Judecătoria Sectorului 6

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Nume Stuent: CNP: Facultatea de Drept si Administratie Publica Specializare: Drept Forma de invatamant: Zi An...

Incompatibilitățile în funcție a magistraților

Noţiunea de magistrat şi de magistratură Derivând din termenul latinesc magistratus, conceptul a determinat în timp persoana învestită cu...

Ai nevoie de altceva?