Structura și Organizarea Instanțelor Judecătorești

Justiția reprezintă o instituție fundamentală a unui stat și cuprinde totalitatea instanțelor judecătorești. Reprezintă puterea judiciară într-un stat de drept.

De-a lungul timpului sistemul judiciar a fost puternic influenţat de realităţiile istorice existente, astfel pe teritoriul tării justiţia se realize fie direct, fie indirect prin “ domnul ţării” , după unirea principatelor române s-a iniţiat o reformă a justiţiei influneţată de Constituşia din 1866 prin care s-a instituit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar la baza acesteia erau tribunalele de primă instanţă ale căror hotărâri puteau fi atacate prin apel.

Asupra structurii şi organizării actuale a instanţelor judecătoreşti şi-au lăsat amprenta numeroase reforme.

Organizarea judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei prevăzute, în principal, în următoarele documente: Carta internaţională a drepturilor omului, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului şi Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum şi pentru garantarea respectării Constituţiei şi a legilor ţării.

Organizarea judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de bază asigurarea respectării drepturilor la un proces echitabil şi judecarea proceselor de către instanţe judecătoreşti în mod imparţial şi independent de orice influenţe extranee.

În Romania, autoritatea judecătorească se compune din instanţele judecătoreşti, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Instanţele judecătoreşti sunt: Judecătoriile, Tribunalele, Tribunalele Specializate, Curţile de Apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Principiile şi modul de organizare ale sistemului judiciar român sunt consacrate în Constituţia României şi Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară republicată.

Imaginea nr. 1 Structura instanţelor judecătoreşti

1.Judecătoriile

Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti. Numărul şi localităţile de reşedinţă ale judecătoriilor sunt prevăzute în anexă la Legea privind organizarea judiciară. Localităţile care fac parte din circumsripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătoriile îndeplinesc cel mai bine cerinţa conform căreia justiţia trebuie să fie cât mai aproape de cetăţean. Prin organizarea acestor instanţe într-un număr cât mai mare de localităţi se reduc costurile de deplasare pe care îl suportă justiţiabilul şi se asigură o facilitate a accesului la justiţie

2.Tribunalele

Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, sediul fiind, de regulă, în municipiul reşedinţă de judeţ. În cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.Tribunalul Bucureşti funcţionează şi ca instanţă specializată pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuală.