Succesiuni - Drept notarial

I. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND MOȘTENIREA

NOȚIUNE. FELURILE MOȘTENIRII. CARACTERE JURIDICE

Noțiune. În conformitate cu dispozițiile art. 953 din noul Cod civil, moștenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în ființă.

Regulile care guvernează moștenirea se aplică numai în cazul morții unei persoane fizice, nu și în cazul încetării existenței unei persoane juridice. Frecvent , în locul noțiunii de "moștenire" se utilizează noțiunea de "succesiune", care în materia dreptului de moștenire are același înțeles.

De asemenea, același termen de "moștenire" sau de "succesiune" este întrebuințat pentru a desemna însuși patrimoniul persoanei fizice decedate, care se transmite morțiș cauza moștenitorilor săi , adică masa succesorală lăsată de defunct. De exemplu, cu acest înțeles se vorbește despre "moștenirea lăsată de defunct" sau "moștenirea vacantă" ori "moștenirea dobândită de moștenitori".

Persoana decedată, despre a cărei moștenire este vorba, se numește defunct sau de cujus (abreviere din formula dreptului roman is de cujus succesione agitur = cel despre a cărui moștenire este vorba). Se mai utilizează și termenul de "autor" (autorul comun al moștenitorilor), iar în cazul moștenirii testamentare, de "testator". Persoanele care dobândesc patrimoniul defunctului se numesc "moștenitori" sau "succesori", iar în cazul moștenirii testamentare "moștenitori testamentari" sau "legatari".

Felurile moșteniri. Potrivit art. 955 alin.1 din noul Cod civil, ” patrimoniul defunctului se transmite prin moștenire legală, în măsura în care cel care lasă moștenirea nu a dispus altfel prin testament ". Prin urmare, ca și în sistemul vechiului Cod civil român, moștenirea este de două feluri: legală sau testamentară.

Moștenirea este legală atunci când patrimoniul defunctului se transmite în temeiul legii, către persoanele, în ordinea și în cotele stabilite de lege. Ea are loc atunci când defunctul nu a dispus de patrimoniul său prin testament sau, deși a dispus, testamentul său nu produce efecte, în total sau în parte. De asemenea, moștenirea este legală și atunci când defunctul a lăsat testament, însă acesta nu cuprinde dispoziții referitoare la transmiterea patrimoniului său, ci numai alte dispoziții (de exemplu, referitoare la funeralii, numirea unui executor testamentar etc.).

În literatura de specialitate, în locul noțiunii de moștenire legală se mai folosește uneori noțiunea din dreptul roman " moștenire ab intestat", adică fără testament (persoană decedată fără a face testament) .

Persoanele care dobândesc moștenirea ab intestat sunt moștenitori universali, adică au vocație la întregul patrimoniu succesoral chiar dacă, în concret, există o pluralitate de moștenitori. Moștenitorii legali nu pot avea vocație numai la bunuri singulare, privite izolat (ut singuli), deci nu pot exista moștenitori legali cu titlu particular.

Moștenirea este testamentară atunci când patrimoniul defunctului se transmite în temeiul voinței defunctului, exprimată în cuprinsul unui testament către persoanele desemnate (instituite) de el ca legatari.

Coexistența moștenirii legale cu cea testamentară. Cele două feluri de moștenire nu se exclud reciproc, putând coexista, împrejurare ce rezultă din dispozițiile art. 955 alin.2: "O parte din patrimoniul defunctului se poate transmite prin moștenire testamentară, iar cealaltă parte prin moștenire legală".De exemplu, dacă defunctul a dispus prin testament numai de o parte din bunurile sale, cealaltă parte, de care el nu a dispus, se va atribui moștenitorilor legali; tot astfel, atunci când legatele instituite depășesc cotitatea disponibilă, dacă există moștenitori rezerva tari aceștia vor culege rezerva succesorală în temeiul legii, iar legatari vor dobândi cotitatea disponibilă, în temeiul testamentului; mai mult, ca și în sistemul vechiului Cod civil român, una și aceeași persoană poate dobândi efectiv o parte din moștenire în temeiul legii (ca moștenitor rezervatar), iar altă parte în temeiul testamentului (ca legatar) .În dreptul nostru, moștenirea legală este regula, însă aceasta poate fi înlăturată, în tot sau în parte, prin testamentul lăsat de defunct. Moștenirea testamentară înlătură pe cea legală numai dacă nu există moștenitori rezervatari , iar defunctul a instituit prin testament legatari cu vocație la întreaga moștenire.