Supravegherea cercetării penale efectuate de către poliția judiciară

Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor şi libertăţilor acesteia, la prevenirea infracţiunilor, precum şi la educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor.

Procesul penal este definit in articolul 1 al Codului de procedura penala si constituie „activitatea desfasurata de organele judiciare in conformitate cu legea, cu participarea activa a partilor in scopul constatarii la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala”.

Prin lege sunt stabilite institutiile procedurale si procesuale, activitatea de ansamlu a intregului proces, organizarea si competenta organelor judiciare, procedeele ce pot fi utilizate de organele judiciare in cercetarea, urmarirea si judecarea infractorilor, drepturile si obligatiile participantilor la procesul penal, continutul actelor procesuale si procedurale (art. 2 al Codului de procedura penala).

Scopul imediat al unui proces penal este constatarea la timp si in mod complet a infractiunilor si justa pedepsire a infractorilor, activitatea desfasurata de organele judiciare urmareste ca finalitate pedepsirea unei persoane potrivit vinovatiei sale, dar si ca nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.

Activitatea procesuala se desfasoara numai de catre subiectii procesuali prevazuti expres de legiuitor, care sunt titulari de drepturi si obligatii si anume: organele judiciare, partile si alti participanti la procesul penal.

Organele judiciare care participa la procesul penal sunt: organele de cercetare penala, Ministerul Public, prin procurori si instantele judecatoresti, care au competenta si atributiile expres prevazute de lege.

Partile sunt persoane fizice sau juridice care participa la procesul penal, unele dintre acestea din proprie initiativa, iar altele sunt chemate in proces de catre organele judiciare.Parti in procesul penal sunt:inculpatul, partea vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente.

Aparatorii, martorii, expertii, interpretii, desi participa la procesul penal, nu au calitatea de parti in proces si nu au interes in cauza, asa cum au partile.

Potrivit articolului 201 alineatul 1 din Codul de procedura penala, urmarirea penala se efectueaza si de catre procurori si de organele de cercetare penala , iar alineatul 2 prevede ca organele de cercetare penala sunt organele de cercetare penala ale politiei judiciare sau organele de cercetare penala speciale.

Poliţia judiciară este organizată şi funcţionează în cadrul structurilor specializate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Poliţia judiciară este constituită din ofiţeri şi agenţi de poliţie, specializaţi în efectuarea activităţilor de constatare a infracţiunilor, de strângere a datelor în vederea începerii urmăririi penale

şi de cercetare penală. Ofiţerii şi agenţii specializaţi prevăzuţi anterior au calitatea de organe de cercetare ale poliţiei judiciare.

Ca organe de cercetare ale poliţiei judiciare funcţionează lucrători specializaţi din Ministerul Administraţiei şi Internelor anume desemnaţi nominal de ministrul administraţiei şi internelor, cu avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Retragerea avizului conform al procurorului general al parchetului de pe langa Inalta Curte de casatie si Justitie conduce la incetarea calitatii de lucrator in cadrul politiei judiciare.Cand legea speciala prevede o procedura diferita de desemnare si functionare a organelor de politie judiciara, se aplica dispozitiile legii speciale.

Parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare.

Poliţia judiciară a Parchetului Naţional Anticorupţie se organizează şi funcţionează potrivit legii speciale a Parchetului Naţional Anticorupţie.

Poliţiştii care nu fac parte din poliţia judiciară au dreptul şi obligaţia de a efectua orice act de constatare a săvârşirii infracţiunilor, conform legii.

Poliţiştii prevăzuţi la alineatul de mai sus au obligaţia de a încunoştinţa, de îndată, procurorul sau organele de cercetare ale poliţiei judiciare, cu privire la constatarea săvârşirii infracţiunilor şi de a le înainta, totodată, actele de constatare.

Organele de cercetare ale poliţiei judiciare sunt organizate şi funcţionează în structura Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române şi a unităţilor teritoriale ale acestora.

În desfăşurarea celorlalte activităţi profesionale decât cele conduse şi controlate, potrivit legii, de către procuror, poliţiştii din cadrul poliţiei judiciare se subordonează şefilor ierarhici numiţi potrivit

normelor de competenţă aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

Urmărirea penală se efectuează ,in mod obligatoriu,de către procuror .