Suspendarea Contractului Individual de Munca

Suspendarea contractului individual de munca - notiuni itroductive

Executarea contractului individual de munca reprezinta un proces ce se desfasoara în timp. In acest interval pot interveni anumite împrejurari, prevazute chiar de lege, care sa împiedice temporar înfaptuirea obiectului si efectelor contractului, deci a obligatiilor reciproce ale partilor. Survine astfel suspendarea contractului individual de munca, reglementata unitar de Legea nr.53/2003 - Codul Muncii la Cap. IV, art.49 -54. Nu poate fi ignorat însa rolul literaturii juridice în cuprinderea laolalta a tuturor temeiurilor suspendarii într-o institutie unitara .

In anumite conditii, care determina imposibilitatea temporara a realizarii obligatiilor reciproce prevazute în contractul de munca, acesta se suspenda în ce priveste principalele sale efecte: prestarea muncii si plata salariului corespunzator. Conform prevederilor art.49(2) din Codul Muncii: "Suspendarea contractului individual de munca are ca efect suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator" .

Suspendarea contractului individual de munca poate fi generata de cauze exterioare vointei partilor (suspendare de drept), poate sa-si aiba sursa în acordul lor de vointa, ori în vointa numai a unei parti, fie ca este vorba de salariat, fie de patron. Prin urmare exista mai multe cazuri de suspendare si anume: suspendarea de drept, suspendarea prin acordul partilor, suspendarea prin actul unilateral al salariatului, suspendarea prin actul unilateral al patronului .

Institutia suspendarii constituie una din modalitatile prin care dreptul muncii asigura protectia (ocrotirea) salariatului.

Suspendarea contractului este în realitate o suspendare a principalelor sale efecte si se deosebeste de încetarea contractului de munca, care presupune disparitia efectelor sale.

Suspendarea reprezinta un rezultat determinat de aplicarea si functionarea a doua principii fundamentale din dreptul muncii si anume:

- stabilitatea raporturilor de munca, care impun cu necesitate menţinerea în fiinţa a contractului ;

- caracterul sinalagmatic al acestui contract care presupune prestatii succesive, iar atunci când o parte înceteaza în mod temporar executarea obligatiilor asumate, cealalta sa procedeze în mod simetric la sistarea temporara a îndatoririlor sale

Pentru ca neîndeplinirea prestatiilor sa duca la suspendarea contractului si nu la încetarea acestuia, este neaparat necesar ca neexecutarea sa fie temporara (trecatoare) si sa nu aiba caracter culpabil. In cazul când aceasta conditie nu este îndeplinita, contractul de munca nu va fi suspendat, ci va înceta.

In executarea obligatiilor exista o anumita ordine ce nu poate fi inversata: obiectul contractului se realizeaza în timp, întâi prin prestarea muncii de catre salariat, si numai dupa aceea se naste obligatia angajatorului de a-l remunera. Aceasta ordine în executarea prestatiilor nu poate fi inversata, plata anticipata a salariului nefiind, în principiu, posibila.

Consecinta acestei reguli consta în aceea ca suspendarea contractului are loc numai atunci când obiectul nu se realizeaza prin prestatiile succesive la care salariatul s-a obligat si nu în cazul în care, din diferite motive, nu este platit salariul la termenul convenit de parti.

In situatia în care angajatorul nu si-ar fi îndeplinit obligatia de a plati salariul, persoana încadrata nu poate refuza prestarea muncii, invocând exceptia non adimpleti contractus, ci are deschisa calea actiunii în justitie pentru obligarea angajatorului la executarea prestatiei ce-i revine . Neplata salariului nu înlatura subordonarea salariatului fata de angajator, salariatul trebuind sa justifice neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoas a atributiilor de serviciu întemeiata pe motivul neplatii salariului . El poate solicita încetarea contractului prin demisie daca angajatorul nu îsi îndeplineste obligatiile asumate prin contractul individual de munca (art. 79 alin. 8 din Codul muncii: "Salariatul poate demisiona fara preaviz daca angajatorul nu îsi îndeplineste obligatiile asumate prin contractul individual de munca" ).

Cu titlu de exceptie însa, suspendarea contractului se poate datora culpei angajatorului, în cazul anularii concedierii salariatului. Pe perioada de la data desfacerii si pâna la reintegrarea în munca a celui în cauza contractul de munca se afla in situatia juridica de suspendare.