Teoria generală a dreptului

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 32 în total
Cuvinte : 15658
Mărime: 59.85KB (arhivat)
Publicat de: Ica Sârbu
Puncte necesare: 4
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: SPIRIDONESCU Carmen
UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE SI ADMINISTRATIVE Specializarea: Drept

Extras din referat

1. Formulati si comentati definitia dreptului

Intelesul conceptului de drept a variat de-a lungul timpului, dreptul fiind definit in functie de realitatea unui popor si de epoca istorica. Putem, insa, remarca faptul ca notiunea de drept a reflectat mereu modul de organizare a societatii, de reglementare a raporturilor dintre indivizi ori dintre stat si particulari.

In realitate, notiunea de drept este utilizata cu doua sensuri principale: ca norma juridica ce reglementeaza raporturi sociale concrete ori ca posibilitate recunoscuta sau garantata de stat unei persoane de a cere altei persoane un anumit comportament juridic prescris expres de lege.

Pornind pe firul istoriei, remarcam ca romanii desemnau dreptul ca pe o arta: dreptul este arta binelui si a echitatii . Tinand seama de faptul ca binele si echitatea sunt categorii ale moralei, putem spune ca, la acea vreme, deptul era o stiinta incipienta, aflata sub tutela moralei si care avea drept scop realizarea binelui moral.

Dreptul ca realitate transcendenta ce se impune ratiunii a facut obiectul de studiu al scolii dreptului natural. Aceasta idee a fost sintetizata de Cicero in lucrarea sa De Republica (III, 17): Este o lege adevarata, dreapta ratiune, conforma cu natura, raspandita in toti, constanta, eterna. Aceasta lege nu este permis sa fie abrogata si nici nu se poate deroga de la ea. Nici nu este alta la Roma, alta la Atena, alta acuma, alta mai tarziu, ci o singura lege si eterna si neschimbatoare va carmui pe toti oamenii si in toate timpurile. Aceasta idee a fost ulterior dezvoltata si in opera lui Grotius, urmand ca mai apoi sa se regaseasca la baza alcatuirii Codului civil francez.

Scoala istorica germana a dreptului aduce in lumina un punct de vedere nou care zdruncina credinta in existenta unui drept natural. Scoala reprezentata de Savigny si Puchta sustine ca dreptul este un produs istoric; altfel, nu putem explica diversitatea conceptiilor juridice si a fenomenelor de drept de la un popor la altul si de la o epoca la alta. Dreptul ia nastere si se dezvolta asemenea limbii, inregistreaza transformari continue in cadrul unui proces evolutiv lent. In aceasta perioada, dreptul incepe sa fie analizat din perspectiva istorica si, in acelasi timp se dezvolta studii de drept comparat.

Savigny afirma ca dreptul pozitiv este produsul constiintei colective, al spiritului poporului si ca obiectul legii este determinat de dreptul popular preexistent. Puchta afirma ca istoria dreptului se muleaza dupa istoria poporului, adica dreptul determina si hotaraste raporturile dintre indivizi.

Conceptiile de factura materialist-dialectica marxista au definit dreptul prin accentuarea rolului factorilor materiali – conditiile materiale de existenta ale societatii – care constituie baza (structura) societatii, baza pe care se ridica suprastructura (din care face parte si dreptul). In aceasta conceptie, dreptul este doar o forma pe care o imbraca economicul, forma derivata si subalterna economicului si politicului. In imaginea metafizica pe care Marx o da dreptului, relatiile claselor devin relatii de lupta, iar istoria societatii se transforma in istoria luptelor de clasa.

Pozitivistii, in frunte cu Leon Duguit, reactioneaza impotriva conceptiei marxiste: Sistemul juridic al popoarelor moderne tinde de a se stabili pe constatarea faptului de functie sociala, impunandu-se indivizilor si grupurilor. Astfel, se contureaza un nou sistem, de ordin realist de aceasta data, care pune la baza dreptului interesul legalmente ocrotit.

Uneori, dreptul este asimilat cu conceptele sale. Anita Naschitz defineste dreptul ca un complex de reguli de conduita, avand menirea ca, pe calea unor dispozitii generale referitoare la raporturile generale tipice, sa reglementeze, intr-un anumit scop conduita-previzibila a oamenilor, cel putin cat priveste cadrul ei (caci astfel regula nu ar avea sens).

Romanul Eugeniu Sperantia definea dreptul ca un sistem deductiv de norme sociale destinate ca printr-un maximum de justitie realizabila sa asigure un maximum de socialitate intr-un grup social determinat.

Din definitiile date dreptului de-a lungul istoriei, remarcam un lucru: legatura dintre drept si stat este indisolubila, in sensul ca dreptul nu poate exista fara forta statului care sa-l impuna.

In concluzie, respectand regulile oricarei definitii, putem conchide ca: dreptul este sistemul normelor stabilite sau recunoscute de stat, in scopul reglementarii relatiilor sociale conform vointei de stat, a caror respectare obligatorie este garantata de forta coercitiva a statului.

Altfel spus, dreptul este principalul instrument prin care statul isi exercita rolul si functiile de consolidare si aparare a organismului social; acestea se manifesta prin adoptarea de norme general obligatorii care apara valorile ce stau la baza constituirii unei comunitati sociale si de care beneficiaza fiecare individ in parte.

2. Normele tehnice (tehnologice)

Normele tehnice ocupa un loc deosebit datorita specificului lor in comparatie cu celelalte norme sociale, si anume: ele reglementeaza comportarea oamenilor in procesul de productie, fata de natura, fata de mijloacele de productie si uneltele de munca.

Normele tehnice sunt expresia raportului dintre legile naturii si conduita umana. Fiecare productie este o productie sociala. In productie, membrii societatii adapteaza natura nevoilor lor umane. Pentru a produce este necesara cunoasterea felului de a actiona asupra naturii, iar acest lucru se stabileste prin reguli tehnice. Regula tehnica poate fi o simpla reteta culinara, dar si un patent industrial modern. Regulile tehnice, ca si toate regulile de comportare a oamenilor, sunt rezultatul practicii productive si generalizeaza aceasta practica. Regulile tehnice moderne din industrie si din agricultura mecanizata sunt rezultatul cercetarii stiintifice si constituie stiinta naturala aplicata.

Stiintele naturii descopera legile dezvoltarii si miscarii fenomenelor din natura, iar regulile tehnice sunt expresia sociala nemijlocita a acestor legitati naturale. Daca o regula tehnica este corect formulata sau nu, se stabileste in decursul practicii productive, care va confirma regulile tehnice.

Scopul normelor tehnice este de a obtine, cu minimum de efort, maximum de rezultat. Ele se formeaza ca urmare a dezvoltarii cunostintelor tehnice si a deprinderilor practice, ajutand oamenii sa obtina – cat mai repede si mai economicos – rezultatul urmarit.

Normele tehnice pot fi incalcate de oameni; de aceea si acestea sunt sanctionate, prin faptul ca nerespectarea indicatiilor cuprinse in ele duce la obtinerea unui rezultat nefavorabil, diferit de cel scontat. Daca cineva, de exemplu, utilizand o masina nu respecta normele tehnice de functionare a acesteia, care au fost fixate de producatorul masinii, sanctiunea va consta in neobtinerea rezultatului dorit, in stricaciuni provocate in functionarea masinii. In acest sens, normele tehnice – facand legatura dintre legile naturii si comportarea oamenilor potrivit acestor legi – sunt un indicator al corectitudinii cunoasterii cerintelor legilor obiective si a atitudinii, a conduitei corespunzatoare.

Preview document

Teoria generală a dreptului - Pagina 1
Teoria generală a dreptului - Pagina 2
Teoria generală a dreptului - Pagina 3
Teoria generală a dreptului - Pagina 4
Teoria generală a dreptului - Pagina 5
Teoria generală a dreptului - Pagina 6
Teoria generală a dreptului - Pagina 7
Teoria generală a dreptului - Pagina 8
Teoria generală a dreptului - Pagina 9
Teoria generală a dreptului - Pagina 10
Teoria generală a dreptului - Pagina 11
Teoria generală a dreptului - Pagina 12
Teoria generală a dreptului - Pagina 13
Teoria generală a dreptului - Pagina 14
Teoria generală a dreptului - Pagina 15
Teoria generală a dreptului - Pagina 16
Teoria generală a dreptului - Pagina 17
Teoria generală a dreptului - Pagina 18
Teoria generală a dreptului - Pagina 19
Teoria generală a dreptului - Pagina 20
Teoria generală a dreptului - Pagina 21
Teoria generală a dreptului - Pagina 22
Teoria generală a dreptului - Pagina 23
Teoria generală a dreptului - Pagina 24
Teoria generală a dreptului - Pagina 25
Teoria generală a dreptului - Pagina 26
Teoria generală a dreptului - Pagina 27
Teoria generală a dreptului - Pagina 28
Teoria generală a dreptului - Pagina 29
Teoria generală a dreptului - Pagina 30
Teoria generală a dreptului - Pagina 31
Teoria generală a dreptului - Pagina 32

Conținut arhivă zip

  • Teoria Generala a Dreptului.doc

Alții au mai descărcat și

Teoria generală a dreptului

Dreptul este sistemul normelor stabilite sau recunoscute de stat, in scopul reglementarii relatiilor sociale conform vointei de stat, a caror...

Teoria generală a dreptului

Teoria generala a dreptului Teoria generala a dreptului reprezinta fenomenul juridic alcătuit din totalitatea ideilor, conceptelor, opiniilor cu...

Ramurile Dreptului

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI Secţiunea 1 Definiţia şi obiectul „Teoriei generale a dreptului” În rândul disciplinelor...

Dreptul și Statul

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE DESPRE STAT SECŢIUNEA I Apariţia statului 1. Organizarea prestatală a societăţii Statul a apărut pe o...

Norma Juridică

I. Caracteristicile normei juridice I.1 Conceptul de normă juridică Norma juridică ca element constitutiv al dreptului este o regulă de conduită,...

Norma Juridică

1. Norma juridica – definitie Norma juridica este un element constitutiv al dreptului. Norma juridica este o regula de conduita generala,...

Locul și rolul dreptului în societatea contemporană

Originea și apariția dreptului. Accepțiunile noțiunii de „drept” Cuvântul „drept” poate fi folosit în mai multe accepțiuni, în funcție de context....

Structura normei juridice

1. Introducere Categoria de normă juridică reprezintă elementul primar al sistemului de drept prin care voinţa generală ajunge la subiectul de...

Te-ar putea interesa și

Locul Teoriei Generale a Dreptului în Sistemul Științelor Juridice

O cunoaştere cât mai detaliată a realităţii interioare şi a celei înconjurătoare a reprezentat dintotdeauna o preocupare continuă a fiinţei umane....

Locul și rolul științei teoriei generale a dreptului în sistemul științelor juridice

1.INTRODUCERE Ansamblul disciplinelor juridice se constituie intr-un sistem al stiintelor juridice in cadrul caruia se pot distinge,in functie de...

TGD - relația dintre teoria generală a dreptului și filosofia dreptului

INTRODUCERE sau Ubi jus, ibi remedium Unde se aplică legea numai acolo se face dreptate. Dreptul e o ştiinţă socială, doarece obiectul său e să...

Teoria generală a dreptului

TEMA I TEORIA GENERALA A DREPTULUI SI LOCUL EI ÎN SISTEMUL STIINTELOR JURIDICE 1. Necesitatea studierii dreptului Fenomenul dreptului...

Teorie generală a dreptului

Creare a dreptului.Tehnica legislative.Tehnica juridica. 1.NOTIUNEA,OBIECTUL DE STUDIU AL TEORIEI GENERALE A STATULUI SI DREPTULUI. TGD este o...

Teoria Generală a Dreptului

CAPITOLUL I – DREPTUL SI STATUL Sectiunea I – Conceptul de drept §1. Notiunea de drept Cuvântul „drept” deriva din latinescul directus ceea ce...

Teoria Generală a Dreptului

RAPORTUL JURIDIC TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI ÎN SISTEMUL ŞTIINŢELOR JURIDICE I. Consideraţii generale În rândul disciplinelor juridice, Teoria...

Teoria generală a statului și dreptului

Informații generale - Date de identificare a cursului Cursul „ Elemente de teoria generală a statului și dreptului” se adresează studenților din...

Ai nevoie de altceva?