Teoria Sistemelor Administrative

1. Institutii administrative ale Uniunii Europene

Misiunile sistemelor administrative publice se abordeaza în functie de aria sau raspândirea teritorial-geografica a functionarii lor. Anumite obiective sunt nationale si se îndeplinesc în acelasi mod pe toata aria teritoriului national, cuprinsa între granitele unei tari. Altele sunt regionale sau locale, limitate la un anumit areal din interiorul unei tari, cum este un oras, de exemplu. Competentele autoritatilor administrative însarcinate sa îndeplineasca aceste misiuni sunt definite într-o maniera mai mult sau mai putin explicita.

Evolutia sistemelor administrative, în cele mai multe state, a demonstrat faptul ca, sub presiunea solidaritatii nationale si a imperativelor de ordin tehnic, tendinta de nationalizare a unui numar însemnat de misiuni este din ce în ce mai mare. Sarcinile centrale sunt conferite, fie ministerelor, fie organismelor administrative specializate. Sarcinile locale sunt îndeplinite, atât de institutiile subordonate ierarhic organelor centrale sau de administratii specializate, cât si de organe descentralizate autonome.

Organele centrale nu pot sa îndeplineasca, singure, sarcinile administrative, în fiecare punct al teritoriului; ele au nevoie de o retea publica locala pentru a-si exercita actiunea. Pentru amenajarea structurilor locale sunt necesare doua conditii:

1. actiunile administrative care se exercita pe ansamblul teritoriului trebuie sa fie omogene, pentru a nu pune în pericol, unitatea nationala; în acelasi timp, existenta aspiratiilor proprii, caracteristice anumitor teritorii, nu este necunoscuta administratiei, ea trebuie sa se adapteze la diversitatea structurilor pe care le coordoneaza;

2. descentralizarea administratiilor teritoriale, pornind de la caracterul divers al revendicarilor acestora. De regula, organele locale nu opteaza, în mod absolut, fie pentru unitate, fie pentru diversitate. Ele se straduiesc sa combine în diferite proportii, cele doua principii extreme, luate în considerare de catre orice sistem administrativ.

În anumite tari, cum este cazul Frantei, sistemele administrative au fost din totdeauna marcate de o tendinta profunda de centralizare. În alte state  ca S.U.A. si Germania  s-a optat pentru solutia federalizarii care lasa posibilitati largi de exprimare a autonomiei locale. Se poate admite, însa, ca evolutia actuala a condus la o anumita uniformizare a regimurilor administrative.

Astfel, în statele federale puterea de decizie s-a transferat în seama organelor locale. Pe de alta parte, statele centralizate au fost nevoite sa-si reconsidere structurile, deoarece centralizarea excesiva si autonomia absoluta conduc la o lipsa de comunicare între organele de decizie nationale si cele locale.

Pe de alta parte, evolutia sistemelor administrative a fost marcata de tendinte de integrare, care au condus la crearea unor entitati si structuri supranationale în cadrul carora coabiteaza state unitare si state organizate sub forma de federatii. Istoria a cunoscut nenumarate tentative de formare a unor uniuni sau grupuri de tari, acestea având caracter economic, politic sau militar; exemplele clasice ale istoriei europene sunt Germania sau Elvetia, dar în aceeasi masura se poate vorbi de integrarea statelor sud-americane, a celor africane sau din Asia de sud-est, precum si de zona libera de comert (NAFTA) creata în 1994 între Canada, Mexic si S.U.A..

Integrarea s-a manifestat în diferite forme, iar sentimentul, care izvoraste din acest fenomen, îsi gaseste expresia concreta în tendintele de concertare a intereselor; acestea au condus, în anumite circumstante, la crearea unor institutii politice si administrative comune.

Constructia administrativa actuala a Europei este rezultatul unui proces îndelungat de evolutie si de negocieri care s-au finalizat prin semnarea în 1957 a Tratatului de la Roma; acesta a reprezentat actul de nastere a Comunitatii Economice Europene si totodata a unui sistem administrativ supranational, care s-a marit considerabil (de la 6 state semnatare la 15 în prezent).

Ideea integrarii europene a fost privita diferit în literatura de specialitate. G.Haberler considera ca prin aceasta se asigura relatii economice mai strânse între zonele respective. M. Byé era de parere ca a integra un ansamblu economic înseamna a face cât mai compatibile planurile centrelor de decizie care îl compun.

Unii politologi si sociologi atribuiau integrarea fenomenului de teama, cu efect de realizare a securitatii colective. Altii vedeau în integrare un rezultat al ajungerii la punctul de neîntoarcere. Jan Tinbergen definea integrarea economica ca o centralizare, la nivel supranational, a unui numar de instrumente ale economiei politice, de preferinta ale celor care au efecte externe considerabile.

În acest context, desi generalul Charles de Gaulle era pentru unitatea Europei, avea sa afirme ca niciunul dintre popoarele Europei nu va admite sa încredinteze destinul sau unui organ format în principal din straini.

Caracterizarea generala a pietei

In primele unsprezece luni ale anului s-au vandut 269.685 automobile noi, cu 14,3% mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut, conform statisticilor remise vineri de Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Automobile din Romania (APIA).

Productia interna a crescut cu 12,2%, pana la 203.772 de vehicule in primele unsprezece luni ale anului, iar exporturile au crescut cu 43,7% pana la 76.863 de unitati, conform buletinului lunar APIA. Importurile au crescut cu 33,6% pana la 148.752 de automobile. Desi vanzarile autoturismelor au pastrat o tendinta ascendenta (crestere de 17,8%), piata vehiculelor utilitare a scazut, arata statisticile APIA. In primele unsprezece luni s-au vandut 34.577 autoutilitare, in scadere cu 5,1% fata de perioada similara din 2005. Principalul motiv a fost scaderea productiei locale de vehicule comerciale cu 39,3%, la 11.587 unitati, comparativ cu 19.085 in aceeasi perioada a anului trecut. Importurile de autoutilitare au compensat partial aceasta scadere, crescand cu peste o treime, pana la 23.442 unitati. In noiembrie, pe piata romaneasca s-au vandut 27.403 de automobile noi, cu 16% mai mult decat in a unsprezecea luna din 2005.

Piata auto va creste in 2007 moderat, cu 10%, pe fondul ofensivei importatorilor si a nevoii de inlocuire a automobilelor foarte vechi, a spus Brent Valmar, presedintele Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile din Romania. "Cred ca o sa avem si anul viitor crestere pe piata auto. Eu sunt adeptul avizarii in momentul acesta a unei cresteri optimiste, dar totusi moderate de 10%.", a spus Brent Valmar, presedinte al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile din Romania (APIA) si director general la Porsche Romania, citat de NewsIn. El a adaugat ca evolutia pietei va depinde mult de viitorul celor doi producatori interni. "Primul semn de intrebare este ce se va intampla cu productia lui Daewoo care are o pondere importanta pe piata noastra. Daca nu va mai produce, ramane de vazut daca acest volum va fi preluat de catre marcile din import sau va fi preluat de catre Dacia (...) Dacia se afla intr-un context foarte interesant deoarece nu mai este doar un producator local, ci capata valente regionale si chiar europene. (...) Nu este exclus ca Dacia sa ajunga in aceeasi situatie precum Skoda in Cehia, adica sa-i mai scada ponderea pe piata locala", a spus Valmar care a precizat ca Dacia are totusi o cota anormal de mare pentru o tara vest-europeana, insa pentru noi e o cota de piata potrivita, deoarece avem un grad de motorizare mic, iar volumele cresc datorita masinilor mai ieftine.

Presedintele APIA considera ca piata noastra are un potential de inlocuire foarte mare, din cauza parcului auto cu o varsta medie de 13 ani. Din cele peste 4 milioane de masini existente, 300.000 sunt mai vechi de 20 de ani, si o buna parte dintre posesorii acestor masini se vor gandi sa le inlocuiasca.

Valmar a mai spus ca piata va creste si datorita scaderii taxelor vamale de la 30%, la 10% pentru masinile aduse din afara Europei. In plus, piata va fi impulsionata de distribuitorii si importatorii care, in dorinta de a fi cat mai aproape de clienti, isi promoveaza produsele din ce in ce mai bine si lucreaza piata intr-un mod tot mai profesionist, a spus presedintele APIA.

Brent Valmar declara pentru NewsIn in noiembrie ca dupa aderare se va deschide piata bancara, lucru care va duce la dinamizarea pietei in ceea ce priveste ofertele de finantare pentru cumpararea de masini. Oficialul Porsche Romania a spus ca "e de asteptat ca piata de credite sa se liberalizeze si in consecinta nivelul dobanzii ar putea sa scada.