Teritoriul de stat

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 11 în total
Cuvinte : 5995
Mărime: 40.45KB (arhivat)
Cost: 6 puncte

Extras din document

1. Natura juridică a teritoriului de stat

Teritoriul de stat este spaţiul geografic alcătuit din suprafeţele terestre, acvatice şi marine, din solul, subsolul şi spaţiul aerian asupra căruia statul îşi exercită suveranitatea sa deplină şi exclusivă. Teritoriul de stat reprezintă una din premisele materiale naturale care condiţionează existenţa statului. Teritoriul defineşte limitele spaţiale ale existenţei şi organizării statale suverane constituind asfel o noţiune politico-juridică.

În legătură cu natura juridică a teritoriului de stat, de-a lungul timpului au fost formate o serie de teorii, între care cele patrimoniale care considerau teritoriul ca obiect al proprietăţii particulare (proprietatea monarhului), “teoria spaţială”, “teoria competenţei”, etc. esenţa acestei ultime teorii este de natură a reduce suveranitatea teritorială a statului la o competenţă locală.

În cazul statelor moderne, teritoriul lor prezintă următoarele caracteristici: este stabil – în sensul că este locuit de o colectivitate umană permanentă; este baza materiala a existenţei şi activităţii statului; este limitat prin frontierele statului, care limitează activitatea de guvernare a statului şi competenţa sa teritorială

În determinarea naturii juridice a teritoriului în dreptul internaţional este necesar să se pornească de la faptul că teritoriul constituie: a) spaţiul exercitării puterii suverane exclusive a statului; b) spaţiul înfăptuirii dreptului poporului la autodeterminare; c) obiectul suveranităţii permanente asupra resurselor şi bogăţiilor naţionale. O naţiune, un popor nu pot exista fără teritoriu. Aceasta apare ca expresie materială a supremaţiei, independenţei şi inviolabilităţii statului şi poporului care îl locuieşte.

1.1. Componenţa teritoriului statului

Teritoriul se compune din: spaţiul terestru, spaţiul acvatic şi spaţiul aerian.

1.1.1. Spaţiul terestru

Acesta cuprinde partea uscată (sol şi subsol) şi poate fi formată dintr-o singură întindere terestră sau din mai multe insule despărţite de ape maritime, care formează un stat arhipelag (de exemplu, Indonezia, Filipine).

1.1.2. Spaţiul acvatic

Acesta este reprezentat de apele interioare (naţionale) şi marea teritorială. La rândul lor, apele interioare cuprind: cursuri de apă (fluvii, râuri, canale), lacuri, mări care se află în întregime pe teritoriul aceluiaşi stat, precum şi apele maritime interioare. În ce priveşte cursurile de apă, în afara celor situate în întregime pe teritoriul unui stat, există şi cursuri de apă care formează frontiera de stat între două sau mai multe state (denumite şi continue) şi cursuri care traversează teritoriile a două sau mai multe state (denumite şi successive).

Apele interioare făcând parte din teritoriul statului sunt supuse suveranităţii sale, ceea ce înseamnă că statul exercita asupra acestora jurisdicţia sa deplină, având dreptul de a reglementa, prin legi interne navigaţia, exploatarea hidroenergetică şi a resurselor naturale, măsurile de protecţie împotriva inundaţiilor, etc. Cât priveşte apele de frontieră, fiecare stat exercită drepturile sale suverane numai asupra sectorului de apă care se află pe teritoriul său, problemele care se pun în legatură cu navigaţia, cu exploatarea şi utilizarea resurselor acestora fiind, de obicei, reglementate prin acorduri încheiate între statele riverane.

Apele maritime interioare cuprind: apa portului, rada sa , golfurile şi băile interioare, precum şi apele maritime situate între ţărm şi limita interioară a mării teritoriale (în cazurile în care linia de bază a acestora nu coincide cu linia ţărmului).

Apele porturilor sunt considerate ape maritime interioare până la linia care uneşte instalaţiile permanente făcând parte integrantă din sistemul portuar fiind supuse suveranităţii statului riveran. Acesta stabileşte regulile de intrare şi ieşire a navelor străine, condiţiile privind accesul, staţionarea şi activitatea acestora în apa portului şi, de asemenea, poate institui anumite restricţii. Statul riveran are dreptul să permită sau să interzică accesul navelor straine în porturile sale şi să stabilească porturile deschise pentru navele străine.

Referitor la statutul navelor şi echipajelor lor în apele porturilor străine, subliniem că regula generală este cea conform căreia aceste nave sunt obligate să respecte toate legile şi regulamentele statului riveran. Regulile aplicabile navelor străine sunt însă diferite, dupa cum nava straină este militară ( de război) sau comercială ori nave de stat afectate unor scopuri necomerciale.

Statutul navelor de război

În scopul asigurării securitaţii statului riveran, intrarea navelor de război străine în porturile sale se poate efectua numai pe baza unei autorizaţii prealabile din partea acelui stat care poate impune anumite restricţii (atât în legatură cu numărul navelor, cât şi cu durata staţionării lor în apele sale portuare) ori a unei notificări prealabile .În caz de fortă majoră (furtuni, avarii, etc.), navele de razboi pot intra într-un port străin fără autorizaţie.

Nava de război care se află în mod legal într-un port străin se bucură de imunitate de jurisdicţie penală şi civilă, neputând fi sechestrată, confiscată sau recheziţionată. De acelaşi regim beneficiază şi navele de stat afectate unor scopuri necomerciale.

Statutul navelor comerciale

În apele portuare, nava comercială este supusă unei duble jurisdicţii: a statului de pavilion şi a statului riveran.

Preview document

Teritoriul de stat - Pagina 1
Teritoriul de stat - Pagina 2
Teritoriul de stat - Pagina 3
Teritoriul de stat - Pagina 4
Teritoriul de stat - Pagina 5
Teritoriul de stat - Pagina 6
Teritoriul de stat - Pagina 7
Teritoriul de stat - Pagina 8
Teritoriul de stat - Pagina 9
Teritoriul de stat - Pagina 10
Teritoriul de stat - Pagina 11

Conținut arhivă zip

  • Teritoriul de Stat.doc

Alții au mai descărcat și

Teritoriul de stat în dreptul internațional public și frontiera de stat a României

CAPITOLUL I - TERITORIUL ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC Secţiunea 1 – Noţiuni introductive despre teritoriul de stat Teritoriul, împreună cu...

Zone maritime - supuse juridic statelor

CAPITOLUL I TERITORIUL DE STAT. NOŢIUNE, NATURĂ JURIDICĂ, DELIMITARE, COMPONENŢĂ. 1.1. Noţiune. Suveranitate teritorială. Teritoriul prezintă...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Creditul ipotecar pentru investiții imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Drept Internațional

Teritoriul de stat şi domeniul internaţional public Teritoriul reprezintă spaţiul geographic asupra căriua un stat îşi exercită suveranitatea...

Drept Internațional

1. NOŢIUNEA Şl TRASATURILE CARACTERISTICE ALE DREPTULUI INTERNATIONAL Dreptul internaţional reprezintă o emanaţie a statelor societăţii...

Te-ar putea interesa și

Investigarea fraudelor - prevenirea și combaterea finanțării terorismului

INTRODUCERE Terorismul este un fenomen complex şi contradictoriu, manifestându-se încă din timpurile cele mai străvechi, prin atentate la viaţa...

Teritoriul de stat în dreptul internațional public și frontiera de stat a României

CAPITOLUL I - TERITORIUL ÎN DREPTUL INTERNAŢIONAL PUBLIC Secţiunea 1 – Noţiuni introductive despre teritoriul de stat Teritoriul, împreună cu...

Terorismul Internațional

INTRODUCERE Noţiunea de terorism este cunoscută omenirii de la începutul istoriei, dar în istorie acest termen a apărut după revoluţia franceză...

Zone maritime - supuse juridic statelor

CAPITOLUL I TERITORIUL DE STAT. NOŢIUNE, NATURĂ JURIDICĂ, DELIMITARE, COMPONENŢĂ. 1.1. Noţiune. Suveranitate teritorială. Teritoriul prezintă...

Riscurile pe care și le asumă BancPost la acordarea creditelor

CAPITOLUL 1 - RISCURILE ÎN ACTIVITATEA BANCARĂ 1.1. Definirea şi identificarea riscurilor Orice organizaţie cu profil economic sau financiar se...

Noțiunea și Elementele Statului

I. NOTIUNEA DE STAT Conceptul de stat este susceptibil de multiple definitii, în functie de epoca istorica luata drept reper si de pozitiile...

Fenomenul Finanțării Terorismului

Potrivit art.2 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului , “terorismul reprezintă ansamblul de acţiuni şi/sau ameninţări...

Finanțarea Actelor de Terorism

I. Noţiunea şi formele terorismului. Terorismul a fost una din problemele aflate frecvent pe ordinea de zi a Adunării Generale a ONU care a...

Ai nevoie de altceva?