Testamentul

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 7 în total
Cuvinte : 2823
Mărime: 21.40KB (arhivat)
Cost: 7 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Alexandru Bacaci

Extras din document

1.DEFINITIA, CARACTERELE JURIDICE SI CUPRINSUL TESTAMENTULUI

Testamentul este definit in doctrina pe baza prevederilor art.8o2 C. civ. ca fiind actul juridic unuilateral, personal si solemn, esentialmente revocabil in timpul vietii defunctului, prin care acesta dispune de tot sau de o parte din avutul sau pentru timpul cind va inceta din viata.

Din definitia data testamentului se pot desprinde urmatoarele caractere juridice ale acestuia:

- testamentul este un act juridic, fiind necesar sa intruneasca, asadar, pe de o parte, conditile de validitate impuse in general pentru actele juridice, iar pe de alta parte, conditiile speciale impuse numai pentru testament;

- testamentul este un act juridic unilateral, pentru validitatea sa nefiind necesara intilnirea a doua vointe ca in cazul conventiilor.

- testamentul este un act juridic personal si individual, el neputind fi realizat prin reprezentare sau cu incuviintarea ocrotitorului legal. Caracterul individual al testamentului rezida in necesitatea ca el sa exprime vointa unei singure persoane legea interzicind ca doua sau mai multe persoane sa testeze prin acelasi act (art 857 c. civ);

- testamentul este un act juridic solemn, ceea ce inseamna ca el trebuie sa indeplineasca ad validitatem conditiile de forma impuse de lege ( nu numai forma autentica asa cum vom vedea);

- testamentul este un act juridic pentru cauza de moarte, efectele sale se vor produce numai la moartea lui de cujus, acesta pastrindu-si toate drepturile asupra bunurilor sale pâna la moarte;

- testamentul este un act juridic esentialmente revocabil, ceea ce inseamna ca testatorul poate revoca sau modifica dispozitiile testamentare pina in ultima clipa a vietii sale.

Daca, asa cum rezulta din dispozitiile art.8o2 C.civ., testamentul cuprinde in primul rind dispozitii de ultima vointa cu privire la bunurile defunctului, adica legate, in practica s-a observat ca in cuprinsul sau se gasesc si alte dispozitii cum sunt:

- sarcini impuse lagatarilor sau mostenitorilor legali, fie de natura patrimoniala, fie de alta natura (art.902, 93o raportat la 83o C. civ.);

- exheredari, adica indepartarea de la mostenire a unor mostenitori legali cu limitarile ce le aduce rezerva succesorala (art.8o2-841 C.civ.);

- numirea unui executor testamentar, adica a unei persoane care sa supravegheze aducerea la indeplinire a dispozitiilor testamentare (art.91o si urm. C. civ.);

- revocarea dispozitiilor dintr-un testament anterior sau retractarea unei revocari anterioare (art.8o2 si 920 C.civ.);

- partajul de ascendent (art.794 si urm. C. civ.);

- recunoasterea unui copil din afara casatoriei(art.48 si 57 C.fam.);

- dispozitii cu privire la funeralii si ingropare, recunoasterea unei datorii etc.

2. FELURILE TESTAMENTULUI

2.1.Testamentele ordinare. Consideratii generale.

In privinta acestor forme testamentare sub aspectul eficientei lor juridice nu se poate vorbi de o ierarhie caci au valoare juridica egala. Functioneaza, asadar, principiul echivalentei formelor testamentare. Nu mai putin insa forta lor probanta este diferita. Dupa ce s-a dovedit insa existenta testamentului in forma prescrisa de legiuitor efectul lor juridic este acelasi, oricare ar fi forma pe care o imbrac.

2.1.1.Testamentul olograf

Codul civil prevede in art.859 ca :”Testamentul olograf nu este valabil decit cind este scris in tot, datat si subsemnat de mina testatorului”. Denumirea lui vine de la cuvintele grecesti holos, care inseamna intreg, total si grapfos care inseamna a scrie. Din formularea data de legiuitor vom retine, asadar, ca nu orice scriere olografa, chiar avind ca obiect transmisiunea bunurilor dupa moartea celui ce lasa mostenirea va putea fi considerata testament olograf ci numai aceea care va fi scrisa intergral, semnata si datata de mina testatorului. Este aceasta o solemnitate ceruta de lege ad validitatem si nu ad probationem, altfel intervenind sanctiunea reglementata de art. 886 C. civ. Lipsa oricareia din cele trei conditii va duce la nevalabilitatea testamentului, caci ele se cer a fi indeplinite cumulativ

Ca avantaje ale acestui testament se specifica acela ca este simplu si accesibil oricarei persoane care stie sa scrie;poate fi redactat oricind si oriunde si fara nevoia participarii unor persoane straine asigurindu-se astfel secretul sau. Apoi, data fiind simplitatea formei sale, nu necesita cheltuieli pentru intocmirea sa.

Preview document

Testamentul - Pagina 1
Testamentul - Pagina 2
Testamentul - Pagina 3
Testamentul - Pagina 4
Testamentul - Pagina 5
Testamentul - Pagina 6
Testamentul - Pagina 7

Conținut arhivă zip

  • Testamentul.doc

Alții au mai descărcat și

Moștenirea Testamentară

INTRODUCERE Potrivit art.650 C.civ. patrimoniul succesoral se poate transmite nu numai în temeiul legii (la persoanele, în ordinea şi în cotele...

Rezerva Succesorală și Cotitatea Disponibilă

1. Notiuni generale. În principiu, orice persoana fizica poate sa dispuna liber de bunurile care alcatuiesc patrimoniul sau, prin acte juridice...

Drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor

1.INTRODUCERE Daca ne gandim la numarul mare de studii consacrate dreptului de mostenire al sotului supravietuitor probabil abordarea acestei teme...

Comparație între Testamentul Olograf și Testamentul Mistic

Consideratii generale Potrivit art.650 Cod Civil patrimoniul succesoral se poate transmite nu numai în temeiul legii (la persoanele, în ordinea si...

Părți în procesul penal

Procesul penal, privit în structura si functia sa, poate fi considerat un raport juridic, care se dezvolta progresiv intre diferitele persoane...

Drept bancar - contractul de cont curent

• Definitia. Contractul de cont curent este conventia incheiata intuitu personae prin care partile denumite “corentisti” consimt ca toate...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Drept Procesual Penal

Ministerul public 1. Notiuni introductive Procesul penal reprezinta activitatea reglementata de lege pe care o desfasoara autoritatile publice...

Te-ar putea interesa și

Raportul dintre legea morală a Vechiului Testament și legea morală a Noului Testament

Lucrarea de faţă intitulată “Raportul dintre Legea Morală a Vechiului Testament şi Legea Morală a Noului Testament”, are rolul de a prezenta...

Cultul Maicii Domnului în Vechiul și Noul Testament

„Biserica a considerat-o întotdeauna pe Fecioara Maria Născătoare de Dumnezeu, căci numai astfel se poate mărturisi că Cel ce S-a născut din ea nu...

Testamentul

INTRODUCERE Problema voinţei capabile să producă efecte după moartea celui care a exprimat-o a constituit pentru mine o preocupare mai veche....

Legea cea nouă a Noului Testament

INTRODUCERE Vechiul Testament a fost folosit și cinstit de creștini pentru că Însuși Mântuitorul Iisus Hristos a respectat Legea cea Veche și i-a...

Formele Testamentului și Limitele Impuse de Lege pentru Legalitatea Acestuia

I FORMELE TESTAMENTULUI Testamentul este un act formal prin care o persoana numita testator instituie in mod necesar unul sau mai multi succesori...

Testamentul

1. Consideraţii generale privind testamentul 1.1. Noţiunea şi caracterele juridice ale testamentului Succesiunea, sau moştenirea, desemnează...

Analiza Comparativă a Moștenirii Testamentare și Moștenirii Legale

1. Moştenirea ca instituţie de drept civil, caracteristicile ei, noţiunea şi importanţa. Se presupune că dreptul succesoral a apărut odată cu...

Biserica în Vechiul și în Noul Testament

I. Termenul ,,Biserică” Cuvântul profan ,,ekklesia” apare în Grecia antică, mai precis în Atena, cu referire la adunarea poporului. Totuşi...

Ai nevoie de altceva?