Tipuri de poluare

O mica istorie a poluarii si a organizatiilor antipoluare

Este interesant de remarcat ca atitudinea oamenilor fata de mediu nu s-a schimbat semnificativ de-a lungul existentei umanitatii. O multime de documente atesta exploatarea irationala a padurilor (Grecia, China), degradarea solurilor, distrugerea unor specii (eroii din Mahabharata ard o padure intreaga cu animalele din ea cu tot). Diferenta intre noi si stramosii nostrii este legata de capacitatile noastre sporite atit de a distruge cat si de a ingriji mediul. De-a lungul timpului prin ocuparea extensiva a planetei calitatea aerului si a apei s-a degradat, grosimea stratului de ozon a scazut, punand intr-o stare critica intreaga planeta. Toate acestea au dus la cresterea ingrijorarii legate de deteriorarea mediului.

Primii vizionari care au tras semnalul de alarma legat de degradarea mediului inconjurator au fost oamenii de stiinta din secolul XIX care, confruntati cu urbanizarea si industrializarea galopanta au incercat sa stopeze actiunile destructive si sa educe oamenii în domeniul stiintelor naturale si a protectiei mediului.

Din punct de vedere istoric conceptul de protectie a naturii a aparut prima oara la mijlocul secolului XIX la biologi (Humbold, Darwin, Wallace) si la romantici (Wordsworth, Emerson, Thoreau).

Prima societate de protectie a naturii atestata a fost fondata în Anglia în 1865 sub numele Commons, Open Spaces and Footpath Preservation Society iar prima lege antipoluare - Alkali Law a fost data de parlamentul britanic în 1863. In 1864 Congresul Statelor Unite hotaraste ca Valea Yosemite sa devina o zona recreationala iar în 1872 se stabileste primul parc national la Yellowstone.

Prima jumatate a secolului XX

Continua distrugerile ecologice cauzate de dezvoltarea extensiva a agriculturii care a dus la degradarea solurilor (SUA). Apare în SUA în 1935 Oficiul de conservare a solului care avea ca rol prevederea eroziunii acelerate. Dupa 1945 se infiinteaza primele organizatii internationale care se preocupa si de problemele mediului inconjurator:

1945 - ONU (Organizatia Natiunilor Unite )

1945 - FAO (Food and Agricultural Organisation)

1956 - Uniunea Internationala pentru conservarea Naturii si a Resurselor Naturale

1961 - World Wildlife Found

Anii 1960 - 1980

Anii 60 au fost marcati de impactul tehnologiilor de razboi (incluzand si tehnologia nucleara) asupra mediului si de utilizarea produselor chimice devastatoare. Generatiile anilor 60 s-au format în contextul miscarilor pacifiste si a unor miscari de protectie a mediului precum Campania pentru dezarmare nucleara, Miscarea pentru drepturi civile (SUA) . Apar primele organizatii nonguvernamentale (NGO) implicate în protectia mediului (Sierre Club).

Are loc prima celebrare a Zilei Pamantului (Earth Day) 21 martie 1970 cand au loc mitinguri în toata America cu implicarea oficialitatilor si cu fonduri federale. Incepand din anul 1970 Ziua Pamantului a devenit o zi internationala.

In anii 70, miscarea ecologica s-a dezvoltat în continuare, ajungandu-se la creerea organizatiilor Greenpeace si Friends of the Earth.

In anii 80 se contureaza primele propuneri legate de dezvoltarea durabila ca urmare a aparitiei unor accidente de mediu extrem de grave. Devine tot mai clar ca trebuie stabilite bariere în calea potentialului destructiv al unor descoperiri stiintifice.

In 1984 are loc un tragic accident în Bhopal (oras din India Centrala), unde o fabrica de pseticide a companiei americane Union Carbid a explodat. Au fost inregistrati mii de morti iar impactul asupra mediului a putut fi simtit si 15 ani mai tarziu. In 1986 a explodat un reactor nuclear al centralei nuclearo-electrice de la Cernobal, Ucraina, fosta Uniune Sovietica. S-au inregistrat peste 100000 morti si imense degradari ale mediului. În 1987 a fost confirmata pentru prima data existenta unei gauri în stratul de ozon.

Anii 1990

În 1991 are loc Razboiul din Golf care duce la mari pierderi de vieti omenesti si catastrofe ecologice.

În 1993, Summitul de la Rio al Natiunilor Unite dezbate criza contemporana si mai ales impactul ei asupra mediului. Se angajeaza primul plan de actiune globala Agenda 21. în capitolul 36 al Agendei 21 se afirma rolul cheie al educatiei ecologice.

La 6 ani dupa Summitul de la Rio, cu tot entuziamul care a dus la adoptarea Agendei 21, ea este în cea mai mare parte un esec. Au fost depuse eforturi mari de catre unele state, organizatii sau corporatii. Opinia publica este saturata cu informatii legate de mediu (in general în tarile occidentale) dar mobilizarea în jurul cauzei a scazut. Actiunile pentru mediu par a fi în retragere peste tot cu exceptia Peninsulei Scandinave.

Ca rezultat al Conferintei de la Rio a aparut GEF (Global Environment Facility) care reprezinta un mecanism de finantare ale unor proiecte legate de mediu si dezvoltare în diferite parti ale lumii. Finantatorii GEF sunt Banca Mondiala, UNDP (Programul natiunilor unite pentru dezvoltare) si UNEP (Programmul natiunilor unite pentru mediu).