Traficul de ființe umane

1. Prezentare generala. Reglementari interne si internationale

Orice fiinta umana are dreptul la viata, la libertate si la securitatea sa; nimeni nu va fi tinut in sclavie si nici in aservire si nu poate fi silit sa efectueze munca fortata sau obligatorie. Aceste drepturi fundamentale, consfintite prin Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, in vigoare din 1976, ratificat de Romania la 9 decembrie 1974, se regasesc si in Conventia Europeana a Drepturilor Omului, considerata « tratatul cel mai perfectionat si cel mai eficace » in acest domeniu din intreaga lume.

Traficul de persoane reprezinta o forma de sclavie, strans legata de alte segmente ale criminalitatii organizate (traficul de droguri, traficul de armament, spalarea de bani s.a.), care a atins cote alarmante la nivel mondial.

Realizarea traficului poate avea loc prin următoarele acţiuni:

- recrutarea victimei presupune atragerea uneia sau mai multor persoane în scopul de a fi traficate, prin selecţionare, pentru a fi folosită într-o anumită activitate, în scopurile enunţate la alin.(1), art.165 C.P.;

- transportarea este deplasarea unei persoane dintr-un loc în altul peste frontiera unui stat sau în interiorul acestuia folosind în acest scop orice mijloace de deplasare;

- transferul unei persoane semnifică transmiterea victimei de la o persoană la alta prin vînzare-cumpărare, schimb, dare în chirie, donaţie sau alte tranzacţii;

- adăpostirea victimei presupune plasarea ei într-un loc ferit pentru a nu fi descoperită de către organele de drept;

- primirea este luarea victimei traficate de la persoana care i-a transmis-o prin vînzare-cumpărare, schimb, dare în chirie, sau alte asemenea tranzacţii cu sau fără recompensă .

Metodele de recrutare sunt diverse:

- promisiunea falsa a unui loc de munca, in afara tarii, (ca baby – sitter, menajera, ospatarita);

- anunturile in presa privind ofertele de munca in strainatate;

- rapirile, mai rare decat falsele promisiuni, insa mult mai violente si mai traumatizante pentru copii si tinerele fete;

- migratia intregii familii in alta tara, iar in alte cazuri parintii isi dau acordul in scris ca minorii sa paraseasca tara pentru a munci in strainatate, fiind insotiti de rude sau cunostinte care deja activeaza ca transportatori .

La nivel mondial, cifra reprezentand femeile si copiii traficati prin retele transfrontaliere, din tarile in curs de dezvoltare catre Occident, a fost estimata la circa 700.000.

Pe langa zonele traditionale de origine (nordul si centrul Africii, America Latina, Asia), in prezent atrag atentia in mod deosebit tarile din centrul si estul Europei, unde este in crestere numarul de femei si copii traficati catre vestul Europei, numar estimat la circa 120.000 anual .

Incompatibil cu demnitatea si valoarea persoanei umane, pericol pentru bunastarea individului, a familiei si a comunitatii, traficul de persoane a constituit obiect de preocupare, la nivel mondial, inca de la inceputul secolului trecut, prima materializare fiind Acordul international de la Paris, din 18 mai 1904, cu privire la reprimarea traficului cu femei, semnat de 18 state, urmat de Conventia internationala din 4 mai 1910 cu privire la reprimarea traficului cu femei, semnata tot la Paris, la care au aderat 34 de state .

Sub egida Natiunilor Unite au fost incheiate doua conventii la Geneva, in 30 septembrie 1921, cu privire la reprimarea traficului cu femei si copii, si in 11 octombrie 1933, cu privire la traficul cu femei majore, la care Romania a aderat la 28 mai 1935 .

Codul penal american incrimineaza (art. 18, 1384) prostitutia ce se desfasoara in apropierea bazelor militare si navale. Conform acestor dispozitii, sunt pedepsite cu amenda sau inchisoarea de cel mult un an practicarea prostitutiei sau actele de ajutor in sensul practicarii prostitutiei, procurarea sau solicitarea propunerilor de practicare a prostitutiei, organizarea locurilor de desfasurare a prostitutiei, practicarea prostitutiei in orice fel de vehicul .

Legislatia penala daneza incrimineaza, in articolul 223.a. al Codului penal, fapta persoanei care beneficiaza, contra cost, in calitate de client, de serviciile sexuale ale unei persoane cu varsta mai mica de 18 ani, care isi castiga astfel mijloacele de trai, pedeapsa prevazuta fiind amenda sau inchisoarea de pana la 2 ani.

Potrivit legislatiei penale romane, traficul de fiinţe umane (art.165 C.P) semnifică recrutarea, transportarea, transferul,adăpostirea sau primirea unei persoane în scop de exploatare sexuală comercială sau necomercială, prin muncă sau servicii forţate, în sclavie sau în condiţii similare sclaviei, de folosire în conflicte armate sau în activităţi criminale, de prelevare a organelor sau ţesuturilor pentru transplantare, săvîrşită prin: ameninţare cu aplicarea violenţei fizice sau psihice nepericuloase pentru viaţa şi sănătatea persoanei, inclusiv prin răpire, prin confiscare a documentelor şi prin servitute, în scopul întoarcerii unei datorii a cărei mărime nu este stabilită în mod rezonabil; înşelăciune; abuz de poziţie de vulnerabilitate sau abuz de putere, dare sau primire a unor plăţi sau beneficii pentru a obţine consimţămîntul unei persoane care deţine controlul asupra unei alte persoane, cu aplicarea violenţei periculoase pentru viaţa, sănătatea fizică sau psihică a persoanei; prin folosirea torturii, a tratamentelor inumane sau degradante pentru a asigura subordonarea persoanei ori prin folosirea violului, dependenţei fizice, a armei, a ameninţării cu divulgarea informaţiilor confidenţiale familiei victimei sau altor persoane, precum şi a altor mijloace .

2. Diagnoza traficului de persoane

Traficul de persoane este una dintre marile probleme globale contemporane ce vizeaza numeroase coordonate ale patologiei sociale.

Printre intrebarile care pot fi puse pentru intelegerea acestei probleme sociale foarte complexe, ar putea fi amintite cele care inscriu, in linii generale, fenomenul si anume: Cine practica traficarea persoanelor?, Cine sunt victimele traficantilor?, Cat de „bolnava” este sociatatea in acest sens?, Care sunt manifestarile directe sau formele indirecte, subtile ale fenomenului?, Ce caracterizeaza relatiile dintre traficant si victima? etc.

Analiza tuturor acestor aspecte a impus ca prime concluzii, desprinse din studii de specialitate realizate in plan intern si international, acelea ca cele mai semnificative forme de manifestare a fenomenului sunt prostitutia organizata, proxenetismul, adoptiile ilegale si, in general, migratia ilegala de persoane, iar ponderea victimelor este detinuta de femei si copii.

Astfel, apartinand fenomenului criminalitatii organizate, traficul international cu femei si copii interfereaza, de regula, cu prostitutia, proxenetismul si pornografia, toate aceste infractiuni fiind greu de disociat.

Statisticile fundamentate pe cazuistica solutionata de institutiile abilitate cu aplicarea legii, releva tendintele de amplificare a traficului de persoane, mai ales a prostitutiei juvenile, care, de la an la an, imbraca forme tot mai insiduoase, frizand adesea aparentele legalitatii.

Romania este in principal o tara de origine, cei mai multi copii si adolescenti fiind traficati in Bosnia si Herzegovina, Macedonia, Albania, Kosovo, Muntenegru, Serbia si Bulgaria. Din aceste tari balcanice de destinatie, o parte dintre victime sunt transportate in tari vestice: Belgia, Italia, Norvegia, Olanda, Germania, Franta, Irlanda, Spania si Austria. De asemenea, copii si adolescenti traficati au fost descoperiti si in Turcia, Cipru, Canada, Cambogia, Africa de Sud si Japonia .

De asemenea, nu exista statistici oficiale referitoare la amploarea fenomenului. Principalele date statistice sunt oferite de Organizatia Internationala pentru Migratiune si reprezinta doar o mica parte a fenomenului. Este important de subliniat faptul ca procentul copiilor si adolescentilor in nr. total de persoane traficate este semnificativa: 24,84% in 2000; 20,73% in 2001; 22,83% in 2002 si 35,55% in anul 2003 .

Datele oferite de Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog evidentiaza faptul ca in anul 2002 un numar de 59 de copii repatriati au declarat ca au fost traficati. Dintre acestia, 22 de copii au fost implicati in comiterea de furturi, 31 au fost constransi sa practice cersetoria, iar 6 fete au fost obligate sa se prostitueze in folosul traficantilor. In anul 2003, un numar de 1034 de copii au fost returnati de pe teritoriul a 25 de tari europene, ponderea cea mai mare avand-o Italia (296 copii), Franta (96 copii), Germania (76 copii), Spania (75 copii), si Austria (68). Dintre acestia au fost audiati un numar de 410 copii, 82 declarand ca au fost victime ale traficului de fiinte umane .

De asemenea, alaturi de Organizatia Internationala pentru Migratie, incepand cu a doua jumatate a anului 2002 Organizatia Salvati Copiii a acordat asistenta pentru 60 de copii si adolescenti traficati in scopul exploatarii sexuale si 5 cazuri care prezentau risc crescut de a cadea in capcanele traficantilor .