Trăsăturile contenciosului administrativ

I. Trasaturile generale ale contenciosului administrative reglementat de Legea nr. 554/2004

Actuala lege a contenciosului administrativ, Legea nr. 554/2004 dezvolta posibilitatea atacarii actelor administrative ilegale la instantele judecatoresti, prin implicarea unor autoritati publice care urmaresc protejarea intereselor publice, ca de exemplu Avocatul Poporului, Agentia Nationala a Functionarilor Publici etc.

Prin art.2 alin.1 lit.e din Legea nr 554/2004, contenciosul administrativ este definit ca fiind activitatea de solutionare, de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii, a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica , iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau incheierea, dupa caz, a unui act administrativ, in sensul prezentei legi, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.

Principiul separatie puterilor in stat, dupa care sunt organizate si functioneaza cele trei puteri in statul de drept – puterea legislative, executive si judecatoreasca – implica atata o colaborare cat si un control reciproc pentru buna functionare a statului. De aceea, colaborarea si controlul autoritatilor judecatoresti la asigurarea aplicarii corecte a legii de catre autoritatile administratiei este o conditie necesara si importanta pentru intarirea ordinii de drept.

In acest sens, Constitutia Romaniei prevede, in art. 52(1) ca persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim de o autoritate publica , printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal al unei cereri , este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei. In acelasi sens sunt si dispozitiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, care precizeaza si faptul ca se poate adresa instantei de contencios administrativ si persoana vatamata printr-un act administrativ individual adresat altui subiect de drept.

In teoria si practica administrativa se deosebesc doua categorii de contencios administrativ si anume:

- contencios administrativ in anulare;

- contencios administrativ de plina jurisdictie

Contenciosul administrativ in anulare este acela in care instanta de contencios administrativ este competenta sa anuleze sau sa modifice un act administrativ ilegal, ori sa oblige serviciul public sa resolve cererea care priveste un drept ori un interes recunoscut de lege. In cadrul acestui contencios administrativ , instanta nu este competenta sa resolve si problema repararii daunelor , aceasta facandu-se intr-un litigiu separat, de catre instantele de drept comun.

Contenciosul administrativ de plina jurisdictie confera instantei de contencios administrativ nu numai dreptul sa anuleze sau sa modifice actul administrativ de autoritate atacat, sa oblige serviciul public sa resolve o cerere referitoare la u drept sau interes recunoscut de lege, ci si dreptul sa acorde despagubiri pentru daunele cauzate pri actul administrativ adoptat sau emis , ori prin refuzul de a rezolva o cerere referitoare la un drept ori la un interes recunoscut de lege. Cererea pentru despagubiri se poate formula fie in cadrul actiunii initiale , fie separate cand intinderea pagubei nu era cunoscuta la data introducerii actiunii.

Fata de acestea, consideram ca vom fii in prezenta unui contencios de plina jurisdictie in cazurile in care instanta de contencios administrativ este competenta sa:

- anuleze actul administrativ de autoritate prin care un reclamant a fost vatamat intr-un drept al sau recunoscut de lege;

- modifice un act administrativ de autoritate care, prin prevederile a caror modificare se cere , reclamantul a fost vatamat intr-un drept al sau recunoscut de lege;

- oblige serviciul public administrativ sa resolve cererea unui reclamant , privitoare la un drept al sau recunoscut de lege;

- oblige serviciul public administrativ la repararea pagubei ce i-a fost cauzata reclamantului prin actul administrativ de autoritate emis, ori prin refuzul de a rezolva o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege;

Se poate desprinde continutul contenciosului administrativ de plina jurisdictie, din prevederile art. 18 din Legea contenciosului administrativ nr 554/2004, potrivit caruia instanta la solutionarea actiunii, poate dupa caz, sa anuleze in tot sau in parte actul administrativ, sa oblige autoritatea administrativa sa emita un act administrativ ori sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt inscris, si sa se pronunte asupra despagubirilor.