Tratatul de la Lisabona

I.Tratatul - Definitie

Tratatul reprezinta “ actul juridic care exprima acordul de vointa intre doua sau mai multe state, sau alte subiecte de drept international in scopul de a creea , modifica sau stinge drepturi si obligatii in raporturile dintre ele” . Ansamblul normelor care reglementeaza incheierea , aplicarea, respectarea , interpretarea, modificarea, cazurile de nulitate si de incetare a tratatelor constituie dreptul tratatelor.

Regimul juridic al tratatelor este reglementat in doua documente internationale de referinta – Conventia privind dreptul tratatelor incheiate de catre state (Viena, 1969) si Conventia privind dreptul tratatelor incheiate de catre state si organizatii international ( Viena , 1986 ). Conform primei Conventii , tratatul reprezinta “ un acord international incheiat intre state in forma scrisa si guvernat de dreptul international, fie ca este consemnat intr-un singur instrument sau in doua , ori mai multe instrumente conexe si oricare ar fi denumirea sa particulara”. Elementele esentiale ale tratatului sunt :

a. subiectele sau partile tratatului , respectiv statele sau alte subiecte de drept interational ;

b. vointa partilor , liber exprimata ;

c. obiectul tratatului.

Tratatul este guvernat de normele dreptului international.Statele pot sa incheie intre ele acte guvernate de dreptul lor intern , insa asemenea acte nu intra in categoria tratatelor ( de exemplu , contractele ).

Denumirea generala care se refera la orice tip de acord incheiat intre state este cea de “tratat” . Acordurile pot fi incheiate si sub alte denumiri , fara ca acest lucru sa influienteze natura juridica a actului : conventie , acord , pact , protocol , act final , statut etc.

Pe cale cutumiara s-a conturat un ansamblu de reguli procedurale , care sunt aplicabile etapelor procesului de incheiere a unui tratat international.Codificate prin Conventia de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor , acestea au o valoare supletiva , Conventia propunand mai multe reguli alternative intre care statele pot sa opteze .Multe din dispozitiile conventionale referitoare la o etapa sau alta a procesului de incheiere a tratatelor cuprind mentiunea “ in afara cazurilor in care partile nu convin altfel”.Prin urmare , procedura de incheiere a tratatelor este guvernata de regula “ autonomiei depline de vointa a partilor”. In general , la incheierea unui tratat international se parcurg trei etape :

a. negocierea textului ;

b. semnarea tratatului ;

c. exprimarea consimtamantului partilor de a se obliga prin tratat.

Aceste etape sunt urmate de intrarea in vigoare a tratatului.

II. Scurt istoric

Dupa decenii de razboi cu costul a milioane de vieti, infiintarea Uniunii Europene a marcat inceputul unei noi ere în care ţările europene isi rezolva problemele la masa discutiilor si nu pe campul de lupta.

In prezent, membrii UE se bucura de un mare numar de beneficii: o piata libera cu o moneda care faciliteaza si eficientizeaza comertul, crearea a milioane de locuri de munca, o ameliorare a drepturilor lucratorilor, libera circulatie a persoanelor si un mediu inconjurator mai curat.

Normele existente au fost insa concepute pentru o Uniune mult mai mica, o Uniune care nu se vedea nevoita sa se confrunte cu provocari globale cum ar fi schimbarile climatice,o recesiune mondiala sau criminalitatea transfrontaliera internationala. UE are potentialul si angajamentul de a se lupta cu aceste probleme, dar poate face acest lucru doar îmbunatatindu-si modul in care functioneaza.

Acesta este scopul Tratatului de la Lisabona. Prin acesta, UE devine mai democrata,eficienta si transparenta. Tratatul ofera cetatenilor si parlamentelor posibilitatea de a aduce o contributie mai insemnata la ceea ce se intampla la nivel european si confera Europei o voce mai puternica si mai limpede in lume, protejand totodata interesele nationale.Procesul prin care s-a ajuns la adoptarea Tratatului de la Lisabona a durat sase ani si a fost marcat de multe momente de blocaj, fiind probabil ca in viitor liderii europeni sa obteze pentru semnarea de tratate in domenii specifice si sa evite procesul de obtinere a unui compromis pentru texte ce cuprind toate aspectele ce tin de UE. Tratatul de la Lisabona, cunoscut in faza de proiect sub numele de „Tratatul de Reforma”, este un tratat destinat sa inlocuiasca tratatul constitutional european.Numele oficial, complet, este „Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeana si a Tratatului de instruire a Comunitatii Europene”.