Tratatul de la Maastricht

TRATATUL DE LA MAASTRICHT

Edificiul construit de tratatul de la Roma si completat de Actul Unic European a angajat comunitatea catre o politica economica si monetara foarte ambitioasa ce si-a propus ca scop final moneda unica. Datorita derularii rapide a evenimentelor între tarile Uniunii Europene, SME a trebuit sa efectueze o serie de modificari care sa faciliteze, libera circulatie a capitalurilor în spatiul comunitar.

În 1989 a fost prezentat un raport privind crearea UME de catre Presedinte si în decembrie 1991 la Maastricht a fost finalizat. Uniunea este fondata pe comunitatea Europeana si întregita de noi forme de cooperare.

Astfel, la 1 noiembrie 1993 a intrat în vigoare Tratatul asupra UE, dupa ce a fost ratificat de catre cele 12 state membre ale UE în 1992.

Tratatul aduce modificari si completari celor trei tratate încheiate anterior (CECO-1951, CEE-1957 si Euratom-1957) pe linia reformei începuta de Actul Unic European. Odata cu punerea în aplicare a acestui tratat, comunitatile Europene se vor numi UE si CEE se va numi Comunitatea Europeana.

Actul Unic European a intrat în vigoare la 1 iulie 1987; el a stabilit data realizarii definitive a Pietei Unice la 31 decembrie 1992, prevazând libera circulatie a bunurilor, serviciilor,capitalului si persoanelor pe tot cuprinsul comunitatii.

Înainte, majoritatea hotarârilor erau supuse deciziilor unanime al Consiliului, procesul era foarte lent si astfel Actul Unic european a prevazut ca toate hotarârile necesare realizarii Pietei unice, sa fie luate cu vot majoritar.

Un principiu de baza al Actului este acela al „subsidiaritatii”. Acesta înseamna ca nici o hotarâre care trebuie luata la nivel inferior sa nu fie luata la nivelul guvernului european.

Legile si regulamentele care asigura egalitate de tratament se refera la un numar mare de domenii, începând cu legea asupra companiilor, a libertatii de stabilire – permitând oamenilor de afaceri sa creeze întreprinderi proprii în statele membre – si a armonizarii standardelor tehnice si sfârsind cu taxele, legislatia în domeniul transportului si recunoasterea reciproca a diplomelor.

Standardele de prelucrare si calitatea produselor au trebuit sa fie armonizate , iar pietele de capital au fost liberalizate.

La 1 ianuarie 1993 comunitatea celor 346 de milioane de persoane a devenit cea mai mare piata unificata din lume. Firmele europene vor beneficia de productia pe scara larga, de care se bucura pâna acum doar Japonia si Statele Unite. Pretul de cost va fi mai scazut pentru firmele capabile sa vânda pe o imensa piata interna, iar aceasta va face ca si pretul la export sa fie mai scazut.

Astfel prin Tratatul de la Maastricht, liderii celor 12 tari europene au reusit sa treaca peste divergentele care îi separa de Japonia si SUA. Prin acest tratat se instituie UEM pâna la sfârsitul anului 1999 când se va putea vorbi fara echivoc de „Statele Unite ale Europei”, bloc integrationist cu o putere politica si probabil militara ce ar putea rivaliza cu SUA.

Elementele de noutate pe care le aduce Tratatul de la Maastricht sunt: în primul rând ideea de uniune politica vest-europeana, iar în al doilea rând introducerea unei monede comune europene cel mai târziu în 1999; la care se adauga drepturile civice europene , competentele noi ale Comunitatii Europene, intensificare protectiei comunitare a consumatorilor, etc.

Potrivit acestui document UE îsi propune urmatoarele obiective:

- sa promoveze un progres economic si social echilibrat si durabil, prin crearea unui spatiu fara frontiere interioare, prin accentuarea coeziunii economice si sociale si prin crearea unei uniuni economice si monetare care sa dispuna în perspectiva de o moneda unica.

- sa-si afirme identitatea pe plan international, în special prin promovarea unei politici externe si de securitate comuna, inclusiv definirea în perspectiva a unei politici de aparare comuna care ar putea sa conduca la un moment dat la o aparare comuna.

- sa întareasca protectia drepturilor si intereselor resortisantilor statelor membre, prin instituirea unei cetatenii a Uniunii,

- sa dezvolte o cooperare restrânsa în domeniul justitiei si afacerilor interne;

- sa mentina acquis-ul comunitar si sa-l dezvolte în scopul de a examina în ce masura politicile si formele de cooperare instaurate prin tratat vor trebui sa fie revizuite în vederea asigurarii eficacitatii mecanismelor institutiilor comunitare.