Uniunea Europeană în sistemul relațiilor internaționale - Particularitățile populismului european

Introducere

Populismul este unul dintre principalele cuvinte cheie ale politicii secolului XXI. Acesta desemnează un tip de discursuri și de curente politice care critică elitele și pledează pentru întoarcerea la popor, de unde și numele acestui curent politic. Este reprezentat de o figură carismatică, fiind susținut de un partid atașat ideologic .

Dacă termenul populism este astăzi peiorativ în politică, politicile zise populiste pot fi foarte diferite: diferențe de stânga sau de dreapta, și între populismele din Europa și cele din America de Sud.

Populismul este aici pentru a rămâne, cel puțin pentru viitorul previzibil. Occidentul se confruntă în prezent cu un populism contemporan, în care cadrele populiste, juxtapunând poporul împotriva elitei corupte, influențează puternic dezbaterea politică. Astfel de cadre sunt determinate de ascensiunea partidelor populiste, fiind adoptate atât de partidele politice, cât și de mass-media.

Cu toate acestea, este o formă specială de populism care are succes: populismul de dreapta, care combină populismul cu nativismul și autoritarismul.

Populismul de stânga a rămas limitat la câteva țări din sudul Europei care au fost cele mai afectate de criza economică. Succesul actual al partidelor populiste de dreapta este condus, cel puțin la fel de mult, de nativism ca de populism. Asta explică de ce criza economică a fost un catalizator și nu o cauză.

Mulți politicieni par să creadă că singura modalitate de a-i învinge pe populisti este să le copieze populismul și să îl transforme într-o formă mai moderată. Dar această abordare, îi va consolida, mai mult, pe adevărații populiști, decât să îi slăbească .

Populismul are, atât un nucleu unificator, cât și o mare varietate de manifestări empirice. Pentru a înțelege ascensiunea sa recentă, este necesară o examinare din diferite unghiuri. De aceea, în această lucrare voi începe prin separarea tendințelor regionale și evidențierea puterii și influenței relative a partidelor populiste din diferite părți ale Europei. În acest sens, Europa este împărțită în patru regiuni care se exclud reciproc: Europa de Est, Europa de Vest, Europa de Nord și Europa de Sud .

A doua parte a lucrării face distincție între partidele populiste de dreapta și cele de stânga.

Populismul în Europa de Est

Populiștii sunt cei mai puternici în Europa de Est. În mod normal, ei sunt rivali curentului politic și au preluat deja puterea în șapte țări: Bosnia, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Serbia și Slovacia. Partidele populiste sunt, de asemenea, parteneri de coaliție în alte două țări din Europa de Est și domină opoziția în Kosovo, Macedonia și Muntenegru. Există câteva partide populiste puternice de stânga în Europa de Est, precum partidul Vetëvendosje din Kosovo și Direcția Social - Democrația din Slovacia . Dar, cea mai puternică prezență populistă în această parte a continentului este de dreapta politică. Partide precum partidul Poloniei, Lege și Justiție (PiS) și partidul Ungariei, Uniunea Civic Maghiară (Fidesz) iau atitudine împotriva imigrației și au început, în special în Polonia și Ungaria, să demonteze instituțiile democratice cheie, precum mass-media și sistemul judiciar independent.

Partidele populiste au crescut semnificativ în decursul ultimelor două decenii. Polonia este un exemplu excelent: în timp ce partidele populiste au avut doar o cotă de vot de 0,1% în 2000, partidul Lege și Justiție (PiS), a câștigat rapid teren obținând peste 45% la ultima alegere din 2019. În mod similar, în Serbia, Partidul Progresist Sîrb a făcut progrese semnificative, câștigând 63% din voturi la ultimele alegeri .

Transformarea politicii est-europene este cea mai izbitoare în țările în care populismul a devenit atât de omniprezent încât concurenții primari ai guvernelor populiste sunt ei înșiși populisti. Spre exemplu în Ungaria, la alegerile din 2010, Fidesz a câștigat aproximativ 53% din voturi, acordându-i o majoritate absolută în parlamentul țării. Al treilea cel mai mare partid a fost partidul de extremă dreapta, Alianța Tinerilor de Dreapta - Mișcarea pentru o Ungarie mai bună (Jobbik), care a câștigat încă 14% din voturi.

În mod similar, în Bosnia, Alianța Social-Democraților Independenți, partid populist de dreapta a întrecut o altă grupare populistă de dreapta, Partidul Democrat Sârb, în 2010 și 2014. Împreună, au preluat jumătate din voturi .