Vechimea în Munca

Vechimea in munca in sensul de stagiu general in activitate constituie un izvor de importante drepturi pentru fiecare persoana incadrata in munca. Dreptul la pensie e principala forma a asigurari materiale in caz de validitate, batranete sau pierderea sustinatorului. Acest drept este conditionat in primul rand de vechimea in munca. Durata concediului de odihna, se stabileste, de asemenea, proportional cu vechimea in munca, fiind 15 zile lucratoare pentru cei care au o vechime in munca de pana la 5 ani, pentru 26 zile lucratoare este necesara o vechime in munca de peste 20 de ani.

Conform Codului Muncii, perioada în care o persoană a muncit se consideră vechime în muncă. O atare definiţie ne dă o simplă informaţie cantitativă: câţi ani a muncit o persoană de-a lungul vieţii sale.

La ce ne foloseşte o astfel de informaţie?

În primul rând, la stabilirea perioadei de timp în care angajaţii au dreptul de a solicita plata drepturilor care li se cuvin conform contractelor individuale de muncă.

În al doilea rând, la determinarea sporului de vechime - în acele sisteme de salarizare care încă îl mai aplică.

În al treilea rând, la derularea diferitelor proceduri administrative legate, spre exemplu, de dovedirea experienţei într-o anumită meserie/profesie/specialitate.

Atunci însă când vorbim despre drepturi de asigurări sociale, semnificaţia uzuală a "vechimii în muncă" este deformată. Mai exact, "vechimea în muncă" dispare, lăsând locul "stagiului de cotizare". Noţiunea de "stagiu de cotizare" are o conotaţie preponderent financiară, sugerând o perioadă de timp în care s-a plătit ceva în scopul obţinerii a altceva. Concret, reprezintă perioadele de timp în care o persoană a cotizat (a plătit o sumă de bani) pentru a putea beneficia de anumite drepturi de asigurări sociale (pensii, indemnizaţii, etc.).

La baza vechimi in munca sta activitatea desfasurata in cadrul unor raporturi juridice de munca, adica in baza unui contract de munca, indiferent de natura lui ( pe durata nedeterminata sau determinata), de modul de retribuire sau de unitatea in care se presteaza munca ( intrepinderi sau organizati economice ale statului, organe centrale sau locale, la persoane juridice din sectorul particular sau la o persoana fizica).

Activitatea desfasurata in baza unui contract civil nu da dreptul insa decat la remunerarea pentru munca prestata. Timpul lucrat astfel nu se considera vechime in munca. Vechimea in munca are relevanta in mai multe privinte si in mod nuantat, nu are un caracter unic si general.

Munca prestata în temeiul unui contract individual de munca îi confera salariatului vechime în munca.Contractul individual de munca se încheie în baza consimtamântului partilor, în forma scrisa, în limba româna. Obligatia de încheiere a contractului individual de munca în forma scrisa revine angajatorului.

De asemenea, perioada de primire a ajutorului de somaj constituie vechime in munca si in aceeasi unitate. Durata acordarii ajutorului de somaj sau de integrare profesionala este de 270 zile calendaristice.

Capitolul II.

Conditile constituirii vechimii in munca.

Legea stabileste concret conditiile in care trebuie sa se desfasoare activitatea pentru a constitui vechime in munca.

Lucratorilor retribuiti pe baza de cota procentuala li se considera vechime in munca timpul lucrat ca atare daca indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii:

a. desfasoara o activitate cu caracter permanent, la care este justificata folosirea de personal incadrat cu contract de munca pe durata nedeterminata.

b. Sunt supusi programului de lucru prevazut pentru personalul retribuit pe baza de retributie tarifara din activitati similare sau indeplinesc sarcini de desfacere, de achiziti, incasari sau prestati in cuantum egal cu cel stabilit pentru personalul retribuit pe baza de retributie tarifara din activitati similare.

c. Sunt supusi in tot timpul lucrului normelor stabilite prin regulamentul de ordine interioara cu privire la organizarea si disciplina muncii in unitatea in care sunt incadrati.