Violul

Cercetările asupra violenței aduc, invariabil, în prim plan și problema violului, ca fiind una dintre cele mai grave forme de violență. Violul reprezintă, probabil, cea mai traumatizantă experiență prin care poate trece o femeie și poate avea consecințe nu numai de natură fizică, ci și de natură psihologică, fapt ce poate cauza probleme serioase unei femei atunci când sunt implicate aspecte legate de viața sentimentală. Prin prisma acestui fapt, se poate argumenta că violul a devenit o problemă socială, mai degrabă decât una personală, mai ales ca urmare a numărului crescând de astfel de acte de violență asupra populației feminine.

Henslin (1990, pp.166-167) argumenta faptul că, în jurul anilor 1960-1970, viziunea asupr violului a început să se schimbe, ca urmare a curentului feminist, care a început să considere cauzele obiective ale violului, axându-se pe perspectiva socială, și nu pe cea personală. În esență, ceea ce acest curent a făcut a fost să aplice o perspectivă sociologică unui act care a fost îndelung timp analizat ca o crimă pasională.

Feministele au considerat că viziunea tradițională asupra violului ca fiind o problemă personală este inacceptabilă deoarece învinovățește femeia pentru viol și eșuează în a arată cum structura socială și relațiile de bază dintre bărbați și femei reprezintă rădăcina problemei. Feministele au început să perceapă violul nu ca pe un act de pasiune, ci ca pe un act social violent, menit să controleze femeile. Violul, amenințarea cu violul sau frica de viol devin, așadar, modalități prin care bărbații își asigură dominația asupra femeile și, implicit, docilitatea lor.

Cercetarea în domeniul violurilor arată clar baza socială a acestui fenomen, deoarece violul urmează scheme sociale repetitive. Aceste modele subliniază contextul social al violului, fiindcă acest act nu este doar acțiunea unor bărbați cu probleme mintale din societatea noastră, ci este legat foarte strâns de sistemul nostru economic și de cultura din care facem parte (Henslin, 1990, 167).

Această afirmație este perfect justificată din punctul meu de vedere, deoarece societatea este cea care stabilește criteriile după care se va realiza socializarea primară a indivizilor. Aceasta din urmă este responsabilă cu transmiterea valorilor și comportamentelor sociale acceptate de societatea în care respectivul individ s-a născut. Însă, în momentul în care socializarea este una deficitară din motive mai mult sau mai puțin obiective sau individul a fost supus unor modele de comportament inadecvate, există riscul ca acesta să adopte comportamente deviante ce pot include și săvârșirea infracțiunii de viol. De asemenea, în situația în care o societate nu are un sistem justițiar puternic, ce este capabil să pedepsească adecvat actele de violență, poate apărea tendința de a comite anumite crime tocmai datorită șanselor scăzute de a fi prins pe care le percepe individul.

Influența domeniului economic asupra incidenței violurilor, pe de altă parte, reprezintă un aspect deosebit de interesant, tipic societății alerte în care trăim. Realizarea unei situații financiare lipsite de griji reprezintă, în mod cert, principalul obiectiv al oricărui individ, iar pentru satisfacerea acestei nevoi, o persoană va recurge la diferite metode mai mult sau mai puțin corecte din punct de vedere moral, în funcție de socializarea de care a beneficiat.

Totuși, apare situația în care bărbații influenți oferă în schimbul serviciilor sexuale beneficii materiale sau alte favoruri tinerelor doritoare să acceadă pe o treaptă superioară în carieră sau, pur și simplu, să-și îmbunătățească situația materială. Desigur, acest lucru nu este considerat a fi viol, însă poate apărea momentul în care individul se folosește de constrângeri pentru a obține satisfacția sexuală din partea persoanei respective, prin mijloace precum șantajul, amenințarea cu concedierea de la locul de muncă sau chiar falsificarea unor acuze care ar putea pune în pericol libertatea femeii.

În continuare, se impun anumite precizări cu privire la teoriile elaborate pentru a justifica într-o măsură sau alta actul violului. Concepțiiel sociologice elaborate cu privire la acest aspect pun accentul pe mentalitățile culturale, pe normele, valorile și stilurile de viață, învățate prin socializare ale diferitelor grupuri umane. Astfel, violul poate fi asociat cu diferitele atitudini față de femei, cum ar fi misoginismul, sexismul, dominarea femeii de către bărbat, exacerbarea virilității etc. (Banciu, 2002, 368).

O primă teorie în acest sens este reprezentată de teoria „subculturilor violente”, care consideră violul a fi o problemă de definiție socială, în condițiile în care agresiunea asupra femeii reprezintă un fapt normal în grupurile dezavantajate social. În acest context, violența, duritatea, subordonarea femeii prin orice mijloace posibile reprezintă valorile promovate (ibidem).