Apele Reziduale

Poluarea reprezinta orice alterare fizica, chimica, biologica sau bacteriologica a apei, peste o limita admisibila stabila, inclusiv depasirea nivelului natural de radioactivitate produsa direct sau indirect de activitati umane, care o fac improprie pentru o folosire normala in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea.

Efectele poluarii apei:

Mare a diversitate a substantelor impurificatoare care s-au gasit si se gasesc in sursele de alimentare cu apa sunt:

- compusi anorganici, care se acumuleaza in sedimentele din albie

- compusi organici biogeni cu o degradare biologica rapida

- compusi organici refractori, cu o degradare foarte lenta

- compusi minerali toxici continand metale grele, ca: plumb, zinc, cupru, crom, etc. si care produc modificari ale caracteristicilor organoleptice, fizice sau chimice

- substante petroliere

- bacterii, virusuri, paraziti

- substante radioactive

- saruri minerale dizolvate (cloruri, fosfati, sulfati, etc.)

Necesitatea combaterii poluarii in vederea protectiei calitatii apei rezulta din cerintele de calitate ale tuturor folosintelor si din efectele poluarii asupra surselor de apa.

In urma evaluarii statistice se disting urmatoarele probleme:

- calitatea necorespunzatoare a alimentarilor cu apa din surse subterane in mediul rural, urmarea unei poluari istorice produse de dejectii animaliere in gospodariile individuale

- calitatea necorespunzatoare a apei potabile din localitatile Medias, Copsa Mica ca urmare a amplasarii necorespunzatoare a prizei de captare pe raul Tarnava Mare in aval de folosinta cu aport poluator si a calitatii necorespunzatoare a acumularii Ighis

- sursele majore de poluare a apelor de suprafata din judet provin in principal din activitatiile menajere

- epurarea apelor uzate menajere provenite din municipiul Sibiu ramane o problema nerezolvata, lucrarile de modernizare la statia de epurare fiind in curs de rezolvare

- inexistenta statiilor de epurare in localitatile urbane: Dumbraveni, Ocna Sibiului, Agnita, Talmaciu, Saliste si localitatile rurale duce la poluarea cursurilor de apa

- neracordarea apelor menajere si industriale din municipiul Medias decat in proportie de 42% la statia de epurare contribuie la impurificarea raului Tarnava Mare

Efectul poluarii apei asupra biocenozelor acvatice

Mediul acvatic este mult mai complex decat mediul terestru si aerian prin faptul ca interdependenta dintre mediu si organism este mult mai stransa la vietuitoarele acvatice decat la cele terestre. Drept urmare actiunea exercitata de factorii de mediu asupra procesului intoxicarii este mai puternica la organismele acvatice.

Prin actiunea substantelor chimice se produce tulburarea relatilor intra si inter specifice precum si dereglarea intregului echilibru biocenotic in unitatea acvatica respectiva. Cunoasterea actiunii substantelor chimice asupra vietii acvatice ne ajuta in determinarea limitelor de concentratie compatibile cu viata acestora si cu folosintele normale ale apei.

Actiunea nociva a substantelor toxice se manifesta asupra individului mai intai, apoi, asemeni unei reactii in lant, si asupra speciei si in final asupra biocenozei acvatice. Pe langa substantele toxice care pot aparea in mod natural in apele de suprafata, ca amoniac, hidrogen sulfurat si diferite toxine secretate de alge, protozoare, gasteropode, un aport semnificativ in degradarea apelor de suprafata il aduc deversarile de ape reziduale industriale si fecaloid-menajere. daca in procesul de autoepurare are loc mineralizarea substantelor organice, in procesul de detoxicare se constata descompunerea si transformarea substantelor in produsi nenocivi; in autoepurare rolul principal este al organismelor vegetale si animale, iar in detoxicare acest rol revine factorilor nebiologici (diluare si alte procese fizico-chimice)

Intr-un bazin acvatic in care are loc o deversare de substante toxice acele organisme existente rezista intr-o masura mai mare sau mai mica fata de substanta toxica respectiva; aceasta depinde de gradul de rezistenta si gradul de acomodare fata de mediul toxic al fiecarui individ in parte. Indivizii tineri sunt mai sensibili decat adultii iar pirn eliminarea continua a tineretului populatia respectiva este amenintata cu disparitia. Dupa distrugerea organismelor acvatice, in aval de zona de deversare a substantei toxice, viata incepe sa se refaca treptat. Speciile disparute vor reapare in sens invers sensibilitatii lor pana la refacerea partiala sau totala a biocenozei.

Tinand seama de realtiile de interdependenta dintre diferitele specii de organisme si mediul lor de viata, urmarind comparativ zona curata si cea impurificata a bazinului, respectiv componenta calitativa si cantitativa a biocenozelor se pot trage concluzii asupra gradului de toxicitate a aeplor uzate deversate.

Analizele cu caracter biologic efectuate urmaresc in principal evidentierea in mod sistematic si permanent a starii de curatenie a principalelor rauri din judet si a tendintelor lor evolutive sub influenta unor factori de mediu (noi surse depoluare, amplificari sau diversificari ale celor existente, construirea sau extinderea de statii de epurare, lucrari de amenajare de difeirte categorii). Cunoasterea calitatii apelor constituie punctul de plecare in stabilirea masurilor necesare pentru protectia acestora, a prioritatilor in fiecare etapa precum si pentru verificarea sistematica a masurilor aplicate si corectarea lor pe parcurs.

Analiza biologica stabileste tipul de zona saproba, respectiv intensitatea incarcarii organice a apei functie de particularitatile biocenozei, fiecarei zone fiindu-i proprie - pe langa un anumit chimism - o anumita componenta specifica, abundenta specilor, raporturi cantitative intre aceste specii, bioindicatori pentru incarcarea organica a apei. Fiecarei categorii de poluare chimica ii corespnde un anumit tablou biologic si astfel rezultatele celor doua tipuri de analize se complteaza reciproc, rezultand in final starea de curatenie sau murdarire a unui curs de apa.