Aspecte legislative privind protecția atmosferei

Notiuni generale privind protectia mediului

Constituid una din marile probleme cu care se confruntă astăzi omenirea, degradarea mediului înconjutător prezintă o multitudine de aspect regionale şi naţionale, dependente de stadiul de dezvoltare economică şi socială. Aceasta, pentru că mediul nu este afectat doar de efectele dezvoltării “excessive”, ci în egală măsură şi de cele ale subdezvoltării. În ultimii ani problemele de protecţie a mediului sunt parte integrantă a strategiei întreprinderilor din întreaga lume. Fiecare unitate economică caută să atingă şi un nivel performant în protecţia mediului. Ţările în care operează norme şi standarde ecologice ridicate sunt interesate în protejarea lor faţă de concurenţii din ţările în care acestea sunt mai puţin severe.

Interdependenţele ecologico-economice sunt din ce în ce mai puternice şi ating teritorii din ce în ce mai îndepărtate. O decizie la nivel microeconomic influenţează, prin lanţul de cauzalităţi, stări economice şi ecologice de ansamblu, care sunt adesea ignorate ca urmare a insuficienţelor cadrului legislativ. Va trebui să înţelegem că modelul de creştere economică, dominat de principiul maximizării interesului privat, trebuie să se bazeze din ce în ce mai mult pe interdependenţele în creştere, care presupun şi luarea în calcul al interesului general. De aceea, orice întâmplare petrecută într-o zonă a mediului înconjutător, cu consecinţe defavorabile vieţii, orice experienţă de rezolvare pozitivă a acestor “ rele” se constituie în informaţii de organizare şi conlucrare pentru depăşirea unor viitoare situaţii similare.

Conceptul actual de “mediu inconjurator” are un caracter dinamic, care cauta sa cunoasca, sa analizeze sis a urmareasca functionarea sistemelor protejate in toata complexitatea lor. Putem spune ca notiunea de mediu inconjurator defineste ansamblul factorilor ecologici (ambianta) in conjuncture carora activitatea umana poate provoca modificari profunde, de cele mai multe ori ireversibile.

Protectia mediului inconjurator isi propune “pastrarea echilibrului ecologic, mentinerea si ameliorarea factorilor naturali, dezvoltarea valorilor material si spirituale, asigurarea unor conditii de viata tot mai bune entru generaliile prezente si viitoare”. Ca mod de actiune directa isi propune sa realizeze utilizarea rationala a resurselor naturale, prevenirea si combaterea poluarii, de toate felurilesi a efectelor daunatoare ale fenomenelor natural, cu ajutorul unor mijloace juridice de reglementare.

Legea Protectiei Mediului nr.265/2006 da urmatoare definitie a poluarii: “introducerea directa sau indirect a unui poluan care poate adduce prejudicii sanatatii umane si /sau calitatii mediului, dauna bunurilor material ori cauza o deteriorare sau o impiedicare a utilizarii mediului in scop recreativ sau in alte scopuri legitime”. Prin “poluant”, in sensul Legii Protectiei Mediului, se intelege “orice substanta, preparea sub forma solida, lichida, gazoasa sau sub forma de vapori ori de energie, radiatie electromagnetica, ionizanta termica fonica sau vibratii care, introdusa in mediu , modifica echilibrul constituientilor acestuia si al organismelor vii si adduce daune bunurilor material”.

Poluarea atmosferei a devenit o importanta problema socio-economica contemporana capatand proportii ingrijoratoare in unele tari puternic industrializate. Probleme legate de poluarea atmosferei, prin emisii de substante poluante depasesc granitele nationale ale statelor, din care cauza aplicarea unor reguli de protectie a mediului necesita solutii cu caracter global. Asemenea probleme cu care se confrunta toate statele lumii si a caror rezolvare impun solutii internationale constituie asa numitele “probleme globale”, in cazul nostrum, ale atmosferei.

Din acest punct de vedere, atmosfera se confrunta cu urmatoarele problem globale mai importante: ploile acide, degradarea stratului de ozon, modificarea climei, efectul de sera etc.

Protectia juridica a atmosferei

Reglementarile juridice din domeniul protectiei atmosferei sunt reprezentate in principal de Legea Protectiei Mediului nr.137/1995, republicata prin Legea nr.159/1999, completata prin O.U.G. nr.91/2002 (extras privind protectia atmosferei) si Legea nr.294/2003 precum si reglementarile juridice si tehnice privind factorul de mediu –aer- si anume, a calitatii acestuia in diferite zone cum ar fi: zone protejate, zone cu emisii importante de fluxuri gazoase ca urmare a desfasurarii unor activitati socioeconomic (procese de ardere, transport etc.), prin stabilirea cadrului juridic privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii si calitatii atmosferei in scopul evitarii efectelor negative asupra sanatatii omului si asupra mediului ca intreg asigurandu-se astfel alinierea la normele juridice international si reglementarile comunitare.