Bârlad

1. Generalitati

1.1. Imaginea ecosistemului Barlad

Vecini :

- In S – jud. Vrancea

- In E – jud. Galati si jud. Vaslui

- In N – jud. Iasi

- In V – jud. Bacau

1.2. Date generale

Amplasare : 46°13′N 27°40′E

Raul Barlad are 247 km lungime si un bazin cu o suprafata de 7395 km2. Acesta se varsa in raul Siret si trece prin judetele Galati si Vaslui . Din el se pot alimenta trei orase destul de insemnate, daca ne gandim la numarul de locuitori ce traiesc in Tecuci, Barlad si Vaslui. Acesta are numerosi afluenti precum : Corozel, Berheci, Bagdana, Simila, Tutova, Horoiata, Lohan, Rahova, Buda, Barzata, Hobana, Idriciu s.a.

2. Biotopul

Biotopul reprezinta substratul pe care plantele si animalele isi desfasoara activitatea, el poate fi recunoscut drept componenta nevie care formeaza mediul inconjurator. Trasaturile principale ale acestuia pot fi recunoscute studiind indeaproape : hidrosfera, litosfera si atmosfera.

2.1. Litosfera

Raul Barlad este situat pe o zona de silvostepa,dar si aluviunile aduse de rau ii confera acestuia o vasta diversitate de tipuri de sol.Acestea sunt:

- Cernoziomurile levigate se formeaza in conditiile stepelor mezofite ale zonei de silvostepa, dar se intilnesc si sub paduri de stejar cu invelis ierbos. Profilul are un caracter general molic, levigat, adica lipsit totalmente de carbonati. Ca regula, prezenta carbonatilor (efervescenta) incepe ceva mai jos de limita inferioara a orizontului B.

- Cernoziomurile vertice se formeaza in conditii de stepa, pe roci argiloase cu continut ridicat de argila fina. Orizontul A este molic, structurat, insa tasat, dur. Orizontul B, fiind si el in genere molic are caractere vertice - nuante verzui, structura bulgaroasa mare, fete stralucitoare. Dupa nivelul si continutul carbonatilor cernoziomurile vertice pot fi carbonatice, tipice sau levigale (caracter la nivel de gen).

- Vertisolurile se formeaza in conditii de stepa si silvostepa, sub vegetatie ierboasa, pe roci argiloase grele (continut mare de argila fina). Procesele pedogenetice sunt conditionate de proprietatile specifice ale acestor roci, care in stare umeda gonfleaza, iar in stare uscata crapa. Solificarea se produce doar in stratul de la suprafata. Astfel, solul prezinta un strat amestecat, de culoare cenusie inchisa, uneori cu nuante verzui, avind o structura bulgaroasa mare, cu fete de alunecare. Vertisolurile se divizeaza in subtipuri: molic si ocric.

- Solurile cernoziomoide se formeaza in conditii de stepa si silvostepa, pe terenurile unde periodic sau permanent persista un surplus de umezeala. Pentru profilul acetor soluri este caracteristi orizontul A molic, bine humificat si structurat. Orizontul B are caracter hidric conditionat de pinza capilara sau nivelul ridicat al apelor freatice. Se divizeaza in doua subtipuri- levigate si tipice.

2.2. Hidrosfera

Raul Barlad este cel mai important afluent din partea stangă al raului Siret. Izvorăşte din Podişul Central Moldovenesc şi trece pe langă oraşele Vaslui, Barlad şi Tecuci.

Cel mai important rau din ecosistemul judetului Vaslui este raul Barlad.Raul Barlad este un rau de apa dulce.

Compozitia ionica a acestuia este formata din urmatoarele elemente : Ca de o concentratie de 63.5%,Mg de concentratie 17.4%,Na cu o concentratiede de 15.7%,K de concetrie 3.4,carbonati de concentratie 73.9%,sulfati 16%,dar si din Cl in proportie de 10.1%.

In compozia apelor dulci mai exista si unele elemente secundare cum sunt azotul,amoniacul,dioxidul de azot,fosfor organic,fosfor anorganic,siliciu,oxid de siliciu,precum si microelemente,compusi organici si unele gaze cum sunt:Fe,Cu,Co,Mn,Zn,Be,unele vitamine;precum si unii metaboliti,compusi humici si substante stimilatoare si inhibatoare.

Cele mai solvite gaze sunt : azotul,oxigenul molecular,dioxidul de carbon.

Ceea ce este caracteristic pentru apele dulci este faptul ca acestea prezinta o compozitie chimica,ionica foarte variabila in functie de zona geografica,climat si de natura solului peste care trece.

Din punct de vedere hidrologic, raul Barlad este prezentat ca avand caracter torential (Ujvari, 1972), peste 70% din debitele anuale realizandu-se in anotimpurile de primavara si vara. Debitul mediu anual al raului este de 9,01 m3 /s la statia hidrometrica Tecuci, 3,37 m3 /s la statia Barlad si de 2,37 m3 /s la statia hidrometrica Vaslui. Odata la 3 – 5 ani raul isi iese din matca, inundand intreaga albie majora, fenomen care a fost diminuat odata cu lucrarile de indiguire si de canalizare din anii ’70 - ’80.