Bazele Ingineriei Mediului

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Bazele Ingineriei Mediului.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 15 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domenii: Ecologie, Geografie

Extras din document

Râul Siret (în ucraineană Серет, în maghiară Szeret, în traducere "Dragul") izvorăşte în munţii Carpaţi, pe teritoriul Ucrainei, în Bucovina de Nord. În antichitate s-a numit Hierasus. Altitudinea la izvor este de 1238 m deasupra nivelului mării.

Siretul parcurge 706 km şi se varsă în Dunăre, lângă Galaţi.

Principalii afluenţi ai Siretului sunt:

- pe partea dreaptă, Siretul Mic, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Putna şi Buzău;

- pe partea stângă, Polocin şi Bârlad.

Râul urmează la început o direcţie nordică în regiunea Bucovinei de Nord. Străbate localităţile Berehomete pe Siret şi Jadova, unde începe să-şi schimbe direcţia de curgere către sud-est. Îşi continuă curgerea prin oraşul Storojineţ şi prin satele Ropcea, Camenca şi Volcineţ.

Siretul abandonează apoi teritoriul Ucrainei şi intră în România prin partea de nord-est. În prima parte, formează graniţa dintre judeţele Suceava şi Botoşani, continuând să se menţină pe aceeaşi direcţie de sud-est. Trece prin oraşul Siret, fostă capitală a Moldovei, apoi prin localităţile Grămeşti, Zvoriştea şi Liteni. În dreptul oraşului Liteni, la aproximativ 20 de km de oraşul Suceava, se varsă în Siret, din partea dreaptă, râul Suceava.

Râul Siret îşi continuă curgerea spre sud, traversând localităţile Paşcani, Stolniceni-Prăjescu şi Roman, primind apoi de pe partea dreaptă apele râului Bistriţa (290 km), la circa 5 km după ce acesta a trecut de oraşul Bacău.

În aval, trece prin oraşul Adjud şi prin apropiere de Mărăşeşti.

În apropiere de vărsarea în Dunăre, primeşte de pe partea stângă apele râului Bârlad (289 km) şi de pe partea dreaptă apele râului Buzău (325 km).

Se varsă în Dunăre, în apropiere de oraşul Galaţi.Malurile Siretului sunt formate din straturi de pietriş, nisip şi loess. Primăvara, odată cu topirea zăpezilor şi vara, după ploi abundente, râul Siret poate provoca inundaţii. Dacă în mod normal, lăţimea Siretului este de 70-100 m, iar adâncimea de 0,20-0,70 m, în perioada topirii zăpezilor sau a precipitaţiilor abundente, lăţimea sa creşte la 200 m, iar adâncimea ajunge la 2-3 m. Pe cursul său au fost realizate mai multe baraje şi lacuri de acumulare, reducând pericolul de inundaţii (cele mai recente au fost în anul 2005)

Principalele oraşe de pe sau din apropierea cursului său sunt: Siret, Paşcani, Roman.

Ca urmare a adâncimii sale scăzute, Siretul nu este navigabil, doar pe porţiunea de după vărsarea râului Bârlad pot naviga nave de dimensiuni mici. Preocuparea pentru navigarea pe Siret datează de câteva sute de ani, Dimitrie Cantemir exprimându-şi în Descrierea Moldovei (1714-1716) amărăciunea pentru negăsirea unei soluţii în acest sens. "E un râu lat şi adânc, însă, fiind înconjurat din toate părţile de păduri şi munţi, iar pe alocuri împiedicat de vaduri, până acum nu s-a putut deschide pretutindeni o cale pentru corăbii".

Bazinul hidrografic Siret (Figura 1) reprezintă circa 17% din volumul total al resurselor de apă ale României, fiind cel mai mare bazin hidrografic al ţării. Se desfăşoară pe teritoriul judeţelor Suceava (8554 km2), Botoşani (457km2 ), Neamţ (5836 km2), Bacău (6603 km2 ) şi Iaşi (850km2).

Siretul dispune de afluenţi importanţi: Suceava circa 9%, Moldova circa 17,6%,

Bistriţa circa 35%,Trotuş circa 18% - fapt ce se exprimă în mod pregnant prin variaţia debitului mediu multianual în lungul cursului său.

Volumul multianual scurs pe întrega suprafaţa a bazinului este distribuit neuniform pe sezoane şi luni, astfel că în sezonul de vegetaţie se scurge circa 70% din totalul anual, deoarece scurgerea maximă corespunde în general cu o frecvenţă ridicată a ploilor primăvara, iar scurgerea minimă se înregistrează în lunile de iarnă.

Caracteristic pentru bazinul hidrografic Siret este faptul că debitele maxime istorice depăşesc de trei ori debitul maxim al viiturilor din lunile de primăvară. Debitele maxime obişnuite sunt generate de pătrunderea unor cicloni puternici, în timp ce debitele maxime obişnuite sunt generate de ploi torenţiale cu caracter local.

Bazinul hidrografic Siret are o suprafaţă de 28.116 km2, cu o lungime a reţelei hidrografice de 10.280 km şi o densitate medie de 0,37 km/km2.

Pe 8,3% din lungimea reţelei hidrografice se manifestă fenomenul de secare. Resursa teoretică totală de apă din spaţiul hidrografic Siret este de 6.868 milioane m3/an, iar resursa specifică de 2.746 m3 /loc/an, ceea ce situează acest spaţiu peste media pe România.

Relieful cuprinde 4 mari unităţi de relief bine individualizate:

- Carpaţii Orientali,

- Subcarpaţii Moldovei,

- Podişul Moldovei,

- Câmpia Siretului.

Climatul este temperat cu influenţe continentale (temperatura medie anuală este de 40C în zona de munte, 80C în zona de deal şi podiş, 100C în zona de câmpie) şi precipitaţii medii anuale cuprinse între 1000 l/mp şi 450 l/mp pe an.O caracteristică importantă a spaţiului hidrografic Siret o reprezintă caracterul torenţial al regimului scurgerii, determinat de climatul temperat continental tot mai excesiv de la vest către est. Pe fondul acestui regim neuniform de scurgere, consumurile de apă au apărut şi s-au dezvoltat de-a lungul timpului, de la simple folosinţe până la marile acumulări complexe.

În spaţiul hidrografic Siret, terenul arabil şi pădurile ocupă o suprafaţă de 22.507,142 km2 (respectiv 80% din suprafaţa totală).

Fisiere in arhiva (1):

  • Bazele Ingineriei Mediului.doc