Biologie animală

Pachetul I:

1.Taxonomia este teoria si practica clasificarii organismelor, iar sistematica reprezinta studiul diversitatii organismelor si a relatiilor dintre organisme de-a lungul timpului.

Taxonomia reprezinta descrierea, identificarea, denumirea si clasificarea (ordonarea) organismelor.

Sistemul linean de clasificare este un sistem ierarhic, alcatuit din grupe numite taxoni; fiecare taxon reprezinta o categorie in care sunt incluse organisme ce prezinta caractere comune. In cadrul sistemului, categoriile sunt organizate pe nivele ierarhice, de la cele mai generale si mai cuprinzatoare (regnul) la cele mai specifice si mai restranse (specia).

In epoca moderna s-au conturat cateva curente in taxonomie. Taxomonia fenetica sau numerica clasifica organismele pe baza asemanarilor morfologice si fiziologice dintre specii, fara a considera relatiile lor evolutive. Taxonomia cladista sau cladismul ordoneaza organismele pe baza caracterelor comune derivate si opereaza cu clade, care reprezinta grupari monofiletice. Un caracter derivat este o trasatura care a evoluat numai in cadrul grupului respectiv. Un grup monofiletic include o forma ancestrala si toti descendentii sai, care astfel formeaza o linie evolutiva. Termenul de monofiletic este opus celui de parafiletic, care desemneaza un grup ce nu include toti descendentii unei forme ancestrale. Un grup care include membrii apartinand unor linii evolutive diferite se numeste polifiletic.

Nomenclatura binominala este denumirea speciilor in sistemul conventional propus de Linnaeus. Conform acestei nomenclature fiecarei specii i se atribuie un nume latin sau latinizat format din 2 cuvinte: primul reprezinta numele de gen, iar ce-l de-al doilea numele de specie. Numele de gen este atribuit unui grup de specii strans inrudite, iar numele de specie este atribuit numai membrilor unei singure specii. Combinatia dintre un nume generic si unul specific asigura un nume unic pentru fiecare specie. Astfel fieare organism primeste un nume care este recunoscut si inteles la nivel global.

2.Caracteristicile care permit distingerea filumurilor de metazoare sunt dimensiunile variate, in general mari comparativ cu protozoarele, putand ajunge pana la 30 m lungime (balena albastra); exista si animale foarte mici, microscopice, cum sunt cei mai multi rotiferi, unele nematode, unii acarieni (capuse) etc. Toate animalele sunt capabile de miscare, cel putin in anumite etape ale ciclului de viata. Majoritatea au reproducere sexuata, urmata de o dezvoltare caracterizata printr-o succesiune specifica de stadii.

La metazoare se realizeaza diferentierea morfo-functionala a celulelor corpului, care (spre deosebire de plante) nu prezinta perete celular. Astfel, la majoritatea animalelor celule de acelasi fel se asociaza formand tesuturi (epitelial, conjunctiv, muscular, nervos, glandular etc.), iar tesuturile formeaza organe (plamani, inima, rinichi, gonade etc.). Mai multe organe, care functioneaza in corelatie pentru realizarea diferitelor procese fiziologice, fonneaza sisteme de organe. Datorita prezentei a doua tesuturi unice - muscular si nervos, animalele sunt capabile sa raspunda rapid la actiunea stimulilor externi.

Principalele sisteme de organe sunt sistemul tegumentar, muscular, osos, nervos, senzorial, endocrin, digestiv, respirator, circulator, excretor si reproducator, care nu sunt prezente la toate grupele de animale nevertebrate.

3. Reproducerea asexuata consta in separarea unei celule in doua sau mai multe celule-fiice si are loc in general prin mitoza. Exista doua tipuri de reproducere asexuata (diviziune):

-diviziunea binara cand celula mama se imparte in doua celule-fiice. Poate fi o bipartitie, cand celulele-fiice sunt egale sau o inmugurire, cand celulele-fiice sunt inegale. Inmugurirea poate fi simpla, cand mugurele se desprinde de celula mama si evolueaza independent, sau multiple), cand mugurii raman prinsi de celula mama, formand stari coloniale.

-diviziunea multipla care se prezinta ca schizogonie sau palintomie. Schizogonia are loc in medii bogate in substante nutritive si presupune diviziuni nucleare (cariotomii) repetate, urmate de o „decupare" simultana a citoplasmei (plasmotomie). Palintomia are loc sub un chist, in conditii de temperarura scazuta si hrana putina, si se realizeaza prin cariotomii si plasmotomii succesive.pag 22

4. Reproducerea sexuata consta in unirea a doua celule cu nuclei diferiti sexual si haploizi, numite gameti, cu formarea zigotului (oului) diploid. Gametii se formeaza prin meioza (diviziune reductionala). Tipurile de reproducere sexuata sunt:

-copidatia: unirea unui garnet mascul cu un garnet femel, cu formarea zigotului diploid;

-conjugarea: recombinarea materialului nuclear al partenerilor; se realizeaza prin alipirea temporara a doi indivizi intre care are loc un schimb de substanta nucleara (micronuclei);

-pedogamia (autogamia): unirea gametilor produsi de un individ tanar; are loc sub un chist, in conditii de temperatura scazuta si hrana putina.

5. Metageneza este fenomenul prin care cele doua metode de reproducere pot alterna,astfel apare o alternanta intre generatiile asexuate si cele sexuate.

Grupele de organisme la care se intalneste fenomenul de metageneza sunt: spongieri, celenterate, viermi.

6.Particularitatile ciclului de viata la metazoare.

Ciclul de viata incepe cu reproducerea, care se produce ori sexuat ori asexuat; urmata de dezvoltarea animalelor, numita si ontogeneza, cuprinde totalitatea proceselor si transformarilor care au loc de la formarea oului si pana la moartea fiziologica a adultului. Se imparte in 2 etape: dezvotarea embrionara si postembrionara.

7.Reproducerea poate fi sexuata (copulatia, conjugarea si pedogamia) sau asexuata (diviziune binara sau multipla); exemplu de specii la care se gasesc ambele feluri de reproducere sunt: spongieri, coelenterate, viermi;

8.Animalele triploblastice (tridermice sau triblastice) sunt animalele care au trei foite embrionare (ectoderm, mezoderm si endoderm); in consecinta animalele triploblastice se deosebesc de celelalte animale prin existenta celor trei foite embrionare;

Prezenta mezodermului a permis aparitia unor noi organe si sisteme de organe, ceea ce a dus la cresterea posibilitatilor de organizare a corpului animalelor. In consecinta animalele specificate au reusit sa dezvolte noi strategii de supravietuire si adaptare si astfel sa populeze o mare diversitate de habitate apartinand mediului acvatic si terestru.

Exemple de animale triploblastice:platelminti (Fasciola hepatica-Trematoda; Turbellaria; Taenia solium-Cestoda)

9. Animalele celomate sunt animalele triploblastice care se diferentiaza printr-un celom, care reprezinta cavitatea adevarata a corpului. Celomul ocupa spatial dintre tubul digestive si pereti interni ai corpului si contine organele interne; prezinta pereti proprii (somatopleura splanchnopleura) care formeaza pleurele, pericardul si peritoneul.

Diferenta dintre animalele celomate si celelalte animale triploblastice este existenta acelui celom.