Biomonitoringul Mediului

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 7 în total
Cuvinte : 2447
Mărime: 15.70KB (arhivat)
Cost: 4 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Stegarescu Vasile

Cuprins

STUDIUL FITOCENOZELOR

Speciile de plante se grupează în fitocenoze în cadrul cărora există raporturi omogene de interacţiune şi de echilibru biologic, afinităţi de convieţuire şi toleranţă.

Repartiţia teritorială depinde de:

- climă;

- sol;

- relief;

- altitudine.

Există 2 tipuri de fitocenoze:

fitocenoze naturale - terestre, acvatice şi palustre - specii spontane;

fitocenoze agricole (agrofitocenozele) - specii cultivate + buruieni

La baza clasificării vegetaţiei stă asociaţia care corespunde unui anumit tip de fitocenoză.

Asociaţia vegetală – o comunitate de plante care vegetează în baza existenţei unor condiţii ecologice specifice, cu una sau mai multe specii caracteristice.

Identificarea şi delimitarea fitocenozelor

1. Specii dominante - 60-100% din totalul speciilor sau edificatoare

2. Specii subdominante - 25-40% din masa vegetală totală. Numărul speciilor variază de la 1 la 5.

3. Specii indicatoare – oglindesc unele însuşiri ale factorilor ecologici –umiditate mărită sau scăzută, clima caldă sau rece, soluri sărăturate sau sărace, etc.

4. Specii însoţitoare – 10-30%.

STRUCTURA ORIZONTALĂ ŞI VERTICALĂ A FITOCENOZELOR

Structura orizontală:

a) deschisă;

b) închisă.

a) Deschisă – vegetaţie rară cu goluri - asociaţii vegetale ierboase de stepă, de pe nisipuri, de pe pietrişuri, grohotişuri, eroziuni, pădure de plop, mesteacăn, etc.

b) Închisă – vegetaţie deasă fără spaţii - păduri de fag, molid şi brad, pădurile de stejar, asociaţii de păşune şi fâneţe.

Structura verticală

În fitocenozele de pădure de foioase - 4 straturi:

- arbori;

- arbuşti;

- stratul ierbos;

- stratul muscinal.

Stabilirea compoziţiei floristice a fitocenozei suprafeţele minime de evidenţiere a fitocenozei, constând din inventarierea tuturor speciilor de plante, reprezintă o suprafaţă de probă numită releveu.

Numărul depinde de suprafaţa fitocenozei

- de la 5-50 probe 1m2 - licheni, briofite

- 5 - 10 – 20 m2 - lacuri, mlaştini

- 0,25 – 1 ha - păduri de amestec

- 400-1000 m2- păduri cu vegetaţie monodominantă şi uniformă.

După forme relevee – pătrate sau dreptunghiulare la fiecare specie din fiecare releveu al asociaţiei sunt notate abundenţa şi dominanţa după scara lui Braun-Blanquet.

CARTAREA VEGETAŢIEI

Studiul vegetaţiei presupune şi întocmirea unei hărţi:

1. metoda de cartare vizuală pe itinerariu;

2. metoda de cartare instrumentală;

3. metoda de cartare aerofotografică.

1. metoda de cartare pe itinerariu:

a) cartarea vizuală pe itinerarii transversale;

b) cartarea vizuală pe contur integral;

c) cartarea vizuală prin pichetare.

DETERMINAREA PRODUCŢIEI PRIMARE LA MACROFITE

Metode:

– luarea de probe înainte şi după epoca în care se realizează producţia de biomasă maximală;

– luarea de probe în timpul apariţiei spicului;

– determinarea suprafeţei foliare cu planimetrul fotoelectric;

– măsurarea suprafeţei foliare.

Staţie – punct de recoltare a plantelor pentru determinarea producţiei primare

S = 1m2

- se cântăresc pe specii – fitomasa proaspătă

- uscare 105 grade C - fitomasa uscată

- ardere completă - cenuşă – cântărire – substanţă organică în g/m2.

METODE DE CERCETARE ECOLOGICĂ A ANIMALELOR (ZOOCENOZELOR)

Metode calitative şi cantitative:

• Calitativ - inventarierea speciilor – cunoaşterea faunei;

• Cantitativ - inventarierea atât a speciilor cât şi stabilirea proporţiei numerice a speciilor (populaţiilor) ş. a. caractere ecologice

Preview document

Biomonitoringul Mediului - Pagina 1
Biomonitoringul Mediului - Pagina 2
Biomonitoringul Mediului - Pagina 3
Biomonitoringul Mediului - Pagina 4
Biomonitoringul Mediului - Pagina 5
Biomonitoringul Mediului - Pagina 6
Biomonitoringul Mediului - Pagina 7

Conținut arhivă zip

  • Biomonitoringul Mediului.doc

Alții au mai descărcat și

Managementul Deseurilor de Tip Namoluri de la Statiile de Epurare a Apelor Uzate

INTRODUCERE În urma activitatilor desfasurate în industria petrolului, începând cu extractia, dar mai cu seama în sectorul de rafinare si...

Efectul de Seră

I.Introducere Principala cauza a efectului de seră este poluarea. Poluarea este determinată de prezenţa unor substanţe solide, lichide, sub forma...

Procedee si Echipamente pentru Prelucrarea Namolurilor

1. PROVENIENTA NAMOLURILOR Namolurile provin din apele uzate impurificate cu materii in suspensie cum sunt cele din industria...

Influenta Sistemelor Socio-Economice asupra Ecosistemelor

Poziţia, structura şi sensul general al dinamicii sistemelor socio-economice Sistemele socio-economice (SSE), sunt componente ale ierarhiei...

Braila

Nefiind asa cum pare la prima vedere un oras de margine, vocatia esentiala a Brailei este aceea de a comunica cu lumea. "Dar al Dunarii”. Asa cum...

Fitocenologie

Fizionomia unei fitocenoze Aspectul unei fitocenoze A. Fizionomia fitocenozelor Fitocenozele reprezintă un sistem biologic unitar (dar nu...

Suport de Curs - Ecologie

CURS 1 PROBLEMELE ACTUALE ALE OMENIRII (Cursul cuprinde practic o buna parte din problemele ce se vor aborda în cursul semestrului) PROBLEME...

Fitosociologie

Fitosociologia, ştiinţa comunităţilor vegetale Flora - Vegetaţia Plantele sunt reprezentate în natura prin FITOINDIVIZI Fiecare fitoindivid...

Te-ar putea interesa și

Comunitățile Algale - Bioindicatori ai Calității Apei

I. INTRODUCERE Stabilirea stării ecologice a ecosistemelor acvatice continentale trebuie să se faca pe baza elementelor de calitate biologice,...

Biomonitoring

Biomonitoringul reprezintă observarea stării mediului prin comportamentul organismelor vii adică prin bioindicatori. După conştientizarea...

Monitorizarea Calitatii Mediului

1. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND MONITORIZAREA MEDIULUI 1.1. NOŢIUNEA DE MONITORIZARE Monitorizarea unui proces, fenomen sau sistem înseamnă...

Ai nevoie de altceva?