Calitatea aerului în Bacău

INTRODUCERE

Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizeaza transportul poluantilor in mediu. Poluarea aerului are multe si semnificative efecte adverse asupra sanatatii populatiei si poate provoca daune florei si faunei in general. Din aceste motive acordam o atentie deosebita activitatii de supraveghere si de imbunatatire a calitatii aerului.

Calitatea aerului este determinata de emisiile in aer provenite de la sursele stationare si sursele mobile (traficul rutier), cu preponderenta in marile orase, precum si de transportul poluantilor la lunga distanta.

Poluarea mediului ambiant ca urmare a evolutiei omului si a calitatii vietii lui in decursul existentei a aparut, istoric privind, odata cu omul si s-a dezvoltat si diversificat odata cu acesta si cu intreaga societate umana. Astfel, protejarea mediului inconjurator a ajuns una din preocuparile principale ale specialistilor din diverse domenii ale stiintei si tehnicii din toate tarile lumii, o preocupare a intregii populatii a pamantului.

Acest lucru este confirmat si de semnalele care vin din partea organismelor de specialitate si a oamenilor de stiinta , sustinuti in acelasi timp si de datele care prezinta evolutia calitatii factorilor de mediu la nivel global.

În ultimii ani, comunitatea din municipiul Bacau a constientizat din ce în ce mai mult importanta pe care protectia mediului trebuie sa o joace în viata fiecaruia, în contextul dezvoltarii durabile.

De asemenea, in judetul Bacau, unitatile industriale neconforme au implementat deja ample proiecte de retehnologizare cu importante efecte pozitive în relatie cu mediul înconjurator, actiuni care vizeaza in principal calitatea aerului - aspect caracterizat de dinamica indicatorilor statictici de calitate a aerului si de evolutia lor in timp

In consecinta, stabilirea unui echilibru între necesitatea cresterii nivelului de trai prin progres economic, calitatea factorilor de mediu si starea de sanatate a populatiei este determinanta în vederea sustinerii dezvoltarii durabile a societatii umane in care traim.

DESCRIEREA FIZICO-GEOGRAFICA A ZONEI

Municipiul Bacău are o suprafaţă de 43,2 km2, iar populatia este de 177.087 de locuitori (estimare 2009) fiind cel mai mare oraş al judeţului. Se găseşte la 9 km Nord - Est de confluenţa a două râuri, Siretul şi Bistriţa, fiind unul dintre cele mai mari şi importante oraşe din Moldova.

Orașul este traversat de drumurile europene E85 și E574 ce fac legătura cu Bucureștiul, cu nordul țării și cu Transilvania. Pe cale feroviară legăturile naționale și internaționale se realizează prin rețeaua CFR. Bacăul dispune de un aeroport internațional ce asigură curse regulate către diferite destinații naționale și europene.

Zona industrială se prezintă sub forma unei centuri în jurul oraşului propriu-zis. Zonele rezidenţiale ocupă aproximativ 80% din intravilan. În general se întrepătrund cu cele comerciale. Singurele cartiere rezidenţiale propriu-zise sunt cele de la periferii:Gherăieşti, Izvoare, Şerbăneşti, CFR, Tache, Mioriţei, Nord.

Zona comercială cuprinde vechiul nucleu al oraşului, completat fiind de alte grupări amplasate în zonele rezidenţiale. Se mai păstrează o specializare strictă doar în arealul Pieţei Centrale .

B-dul Unirii şi B-dul Nicolae Bălcescu prezintă o zonare funcţională mixtă (comercial-rezidenţială).

Între zonele monofuncţionale şi cele rezidenţiale propriu-zise există zone mixte:comercial-rezidenţiale (clădiri bifuncţionale), rezidenţial-învăţământ-sănătate.

Din punct de vedere administrativ se învecinează cu comunele Hemeiuşi şi Săuceşti, în nord, cu comuna Letea Veche, în est, la sud cu comuna Nicolae Bălcescu, iar în vest, cu comunele Luizi-Călugăra, Măgura şi Mărgineni. Între aceste limite oraşul ocupă o suprafaţăde 4 186, 23 ha.

Relieful

Municipiul Bacău şi împrejurimile sale reprezintă un areal geografic destul de vast şi complex cu multe particularităţi specifice.Versanţii de pe stânga raului Siret, întotdeauna abrupţi şi înalţi, sunt însoţiti de fragmente de terase, iar cei de pe dreapta mai domoli, cu o largǎ desfǎşurare a teraselor. Ca forme tipice de relief menţionăm treptele de luncă şi terasele plane sau uşor înclinate, cu expoziţie estică şi sud-estică, având un drenaj bun şi o pânză freatică bogată.

Luncile şi terasele din apropierea oraşului sunt folosite pentru practicarea agriculturii, iar terasele înalte, pentru pomicultură şi viticultură. Terasele au favorizat construcţia căilor de comunicaţie şi au facilitat extinderea construcţiilor.

Structura hidrogeografica

Reţeaua hidrografică este reprezentată de cele două râuri, Siret şi Bistriţa, şi de afluenţii acestora: Bahna, Izvoarele, Valea Mare, Cleja –pentru Siret, respectiv Trebeşul cu afluenţii săi Bârnat şi Negel – pentru Bistriţa.