Combaterea Eroziunii

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Combaterea Eroziunii.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

COMBATEREA EROZIUNII

Eroziunea este un proces geologic complex prin care particulele de sol sunt dislocate şi indepărtate sub acţiunea apei şi a vantului ajungand în mare parte în resursele de apă de suprafaţă. La aceste cauze se adaugă şi activităţile umane, prin practicarea agriculturii şi mai ales prin gestionarea defectoasă a terenurilor agricole.

Este foarte important de reţinut că pe măsură ce creşte nivelul de degradare a terenului agricol, fertilitatea solului se micşorează în aceeaşi măsură, influenţand negativ nivelul recoltelor.

Intensitatea eroziunii de suprafaţă (spălarea particulelor de sol prin şiroire difuză), este în funcţie de viteza de scurgere, care la randul ei depinde de mărimea şi lungimea pantei. Pe terenurile agricole situate în pantă procesul este accelerat prin efectuarea lucrărilor agricole pe direcţia pantei.

În ceea ce priveşte solul, abordarea impactului antropic trebuie sa plece de la intrebarea: Exista vreo activitate umana care sa nu afecteze teritorial solul- Raspunsul este desigur, nu.

Activitatăţile agricole (cresterea animalelor, cultura plantelor, pasunatul intensiv) dar si unele activitati industriale sunt cele care afectează solul şi proprietăţile acestuia şi împreună cu substratul geologic şi procesele geomorfologice duc la degradarea acestuia prin: eroziune, tasare, şiroiri, alunecări de teren, etc.

Lucrări de combatere a eroziunii pe versanţi:

Lucrări fitoameliorative şi agroameliorative

- Sortimentul şi structura culturilor – prăşitoarele care se cultivă rare şi favorizează

eroziunea vor fi amplasate pe terenuri cu pantă redusă. Pe terenurile cu pantă <5% nu se impun restricţii, la 5-10% prăşitoarele deţin 50% din suprafaţă, iar la pante de 20-25%, <25% din suprafaţă. Alegerea sortimentului se face în funcţie de gradul de acoperire a solului pe care planta îl asigură în perioada critică la eroziune (aprilie-august).

- Nivelarea şi modelarea – nivelarea este necesară pentru a preîntâmpina

concentrarea şi canalizarea apei din precipitaţii şi se aplică numai până la 15-20cm adâncime pentru a nu se ajunge la orizonturile inferioare mai puţin fertile. Se recomandă însămânţarea suprafeţelor modelate cu ierburi perene pe o perioadă de 2-5 ani în vederea stabilizării.

- Semănatul pe versanţi – trebuie executat pe aceeaşi direcţie ca şi aratul. Norma de

însămânţare este mai mare cu până la 50% faţă de terenurile plane, pentru ca desimea plantelor să fie maximă. Sistemele de amplasare a culturilor sunt cel compact (pantă de 5-12%), în fâşii (>12%), în benzi tampon, culturi intercalate.

Lucrări hidroameliorative

- Valurile de pământ – se amplasează pentru reţinerea apei şi sunt alcătuite dintr-o

coamă sau un diguleţ care are în amonte un şanţ, ambele având taluze foarte line pentru a putea fi cultivate.

- Lucrările agricole pe versanţi – arătura se execută numai paralel cu curbele de

nivel. Trebuie aplicată o arătură adâncă care să reţină apa şi nu trebuie aplicate lucrări de discuire. În paralel se execută o serie de alte lucrări precum : subsolajul, galerii cârtiţă, valuri temporare (biloane), cadrilarea terenului (valuri în dreptunghi), desfundarea pe fâşii, scarificarea adâncă, arătura în copci (crează mici gropi care reţin apa).

- Agroterasele – se realizează iniţial benzi tampon de 2 m lăţime, prin răsturnarea

brazdei în aval, care apoi se inierbează şi după stabilizare se cultivă platforma (fig.).

Terasarea versanţilor

Lucrări de combatere a eroziunii în adâncime

Ogaşele şi ravenele mici pot fi stinse prin executarea unor valuri de pământ, praguri sau prin astupare.

Bazinul de recepţie – se amplasează şanţuri cu diguleţ pentru ca apa să nu ajungă

la capul ravenei.

Bazinul de recepţie al unui organism torenţial

Capul ravenei – este amenajat în trepte, în planuri înclinate sau prin tuburi forţate

Malurile ravenei – căptuşirea cu brazde de iarbă (fig.), realizarea de gărduleţe şi şicane (şicanele sunt întrerupte), drenuri cu pietre la baza taluzului, împerdeluirea

cu arbori sau arbuşti, ziduri din piatră şi ciment (fig.), contraforturi de beton (fig.).

Fisiere in arhiva (1):

  • Combaterea Eroziunii.doc

Alte informatii

POLITICI EUROPENE DE GESTIONARE A RESURSELOR NATURALE