Compactoare cu Pneuri pentru Reziduuri Depozitate

1. Scopul lucrarii

Aceasta lucrare are ca scop cunoasterea rolului, a functionarii si a partilor componente ale unor diferite tipuri de compactoare.

2. Cerinte impuse masinilor

Dupa descarcarea si nivelarea reziduurilor la locul de depozitare ecologica precum si concomitent cu aceste operatii, este necesar a se executa o operatie de compactare pentru a se permite, atat depozitarea unei cantitati cat mai mare de reziduuri, cat si descompunerea lor in conditii corespunzatoare (fara degajare de mirosuri si gaz metan in atmosfera).

O prima compactare se realizeaza chiar in interiorul vehiculelor de transport (autogunoiere si autocontainere), dar in momentul descarcarii acestora gradul de compactare scade. In functie de valorile umiditatii, porozitatii si compactitatii reziduurilor si a materialelor de acoperire (neutralizare), acestea se comporta diferit la solicitarile exterioare.

Sub actiunea unor forte exterioare materialele isi micsoreaza volumul (se compacteaza), apa iese la suprafata, aerul se degaja iar particulele solide mai mici ocupa locurile goale dintre fractiunile mai mari.

Compactarea se defineste ca o actiune mecanica de reducere si indesare a particulelor solide, prin reducerea locurilor dintre ele, in vederea maririi masei volumice si a capacitatii portante a materialului, precum si micsorarea volumului de depozitare a materialului. Compactarea reprezinta, deci, fizico-mecanic prin care, sub influenta unui lucru mecanic din exterior se realizeaza intrepatrunderea prin reasezarea particulelor fazei solide cu implicatii asupra reducerii fazei lichidesi gazoase din componenta scheletului mineral.

Actiunea mecanica se realizeaza prin transmiterea unor forte dezvoltate de utilajele de compactare, forte care pot fi clasificate in patru categorii:

• Forte de presiune – datorate greutatii utilajului de compactare;

• Forte de impact – datorate lovirii repetate a materialului, prin care se dezvolta in interiorul acestuia solicitari de compresiune si de forfecare de scurta durata;

• Forte datorate vibratiilor – adica lovirea materialului cu frecventa ridicata si amplitudine mica, care produce salturi ale particulelor si reasezarea acestora sub propria greutate;

• Forte datorate miscarii – framantarii materialului, care produce eliminarea aerului si a apei in exces.

Gradul de compactare depinde de o serie de factori, dintre care cei mai importanti sunt: marimea fortei aplicate, durata si periodicitatea acesteia, proprietatile fizico-mecanice, ale materialului compactat (umiditatea, compresibilitatea, elasticitatea, frecarea interna si coeziunea, permeabilitatea, grosimea stratului afanat).

Un rol important in procesul compactarii materialelor il are umiditatea acestora. Fiecarei sarcini care actioneaza ii corespunde o anumita umiditate, pentru care greadul de compactare necesar se realizeaza cu un consum minim de energie mecanica. Intr-o anumita proportie bine stabilita, umiditatea favorizeaza operatia de compactare, avand un rol asemanator celui de lubrifiant, usurand astfel deplasarea reciproca a particulelor.