Consecințele culturii bivalvelor asupra ecosistemelor acvatice

1. Consecintele culturii bivalvelor asupra

ecosistemelor acvatice

Impactul culturii bivalvelor asupra ecosistemelor acvatice poate sa difere foarte mult in functie de tehnicile utilizate, zona aleasa pentru cultura si de conditiile locale de mediu.

In urma studiilor efectuate de diversi cercetatori de-a lungul timpului s-a constat faptul ca orice cultura intensiva a unei specii, in mediul natural, produce schimbari in mediu.

1.1 Pasii urmati in cultura bivalvelor si posibila influenta a acestora asupra ecosistemelor acvatice

Etapele urmarite in cultura bivalvelor si potentiale efecte asupra mediului :

1. Colectarea semintei/puietului de bivalve prin :

a) dragare :

- perturbarea comunitatilor bentice, in special indepartarea acestora pe o perioada mare de timp;

- eliminarea juvenililor din cadrul populatiei salbatice tinta;

- colectarea altor specii nevizate;

- aducerea sedimentelor in stare de suspensie;

- eliberarea hidrogenului sulfurat si reducerea oxigenului dizolvat in apa, datorita substantelor consumatoare de oxigen, eliberarea de nutrienti.

b) colectori artificiali :

- eliminarea juvenililor populatiilor salbatice tinta, ce va duce la disparitia populatiei;

- recrutarea cu succes a speciilor tinta dar si a altor specii;

- modificarea regimului hidrodinamic;

- in calitate de dispozitiv de atractie a pestelui FAD;

- riscul prinderii unor vertebrate mai mari (mamifere, pasari marine).

c) prezenta incubatoarelor :

- poluare chimica (utilizarea produselor farmaceutice);

- selectia genetica;

- raspandirea bolilor.

d) importul :

- introducerea unor specii straine;

- poluarea genetica;

- raspandirea bolilor.

2. Cresterea bivalvelor :

a) efecte comune pentru toate tehnicile :

- imbogatirea organica a bentosului (fundului marii);

- aparitia structurilor de tip recif;

- modificarea regimului hidrodinamic (viteza curentilor, turbiditatea);

- efecte trofice : competitia cu alte organisme filtratoare pentru alimentare, cresterea vitezei de reciclare a nutrientilor, indepartarea icrelor si larvelor de peste si a organismelor bentice;

- reproducerea : eliberarea larvelor de midii;

- asigurarea hranei pentru pradatori si crustacee;

- controlul pradatorilor si parazitilor.

b) efecte asupra bentosului (fundului apei) :

- activitati pentru pregatirea parcelelor pentru cultura de exemplu dragajul pentru indepartare pradatorilor;

- eliminarea/indepartarea organismelor asociate prin dragare si relocare;

- competitia pentru spatiu cu organismele bentice straine.

c) structuri artificiale (estacade, stalpi, plute, paragate, etc.) :

- in calitate de recif artificial sau FAD (atractia/deplasare/ameliorarea animalelor);

- riscul de prindere a vertebratelor marine mari (mamifere, pasari marine).