Contaminarea aerului

Contaminarea aerului supranumita poluarea reprezinta prezența în aer a unor substațe străine din compoziția normală a acestuia sau variații importante ale concentrației componenților săi care pot produce, direct sau indirect, afectarea stării de sănătate, depistabilă la nivelul cunoștințelor științifice actuale.

Poluarea aerului poate fi considerată o importantă agresiune a omului modern asupra mediului. Odată cu revoluția industrială de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, amprenta omului asupra învelișului atmosferic s-a făcut tot mai simțită.

Poluarea aerului poate fi împărțită în două categorii, în funcție de sursele de poluare: poluare naturală și poluare artificială.

Sursele naturale sunt uniform dispersate pe toată suprafata pamantului fiind reprezentate:

- eroziunea solului produsă de curentii de aer; este o sursă de particule în suspensie;

- erupțiile vulcanice sunt o sursă de poluare în perioadele de activitate; erupția se produce totuși într-o zonă puțin populată;

- incendiile spontane ale pădurilor generează o poluare temporară, dar de mare intensitate;

- polenul diferitelor plante afectează în sezonul cald persoanele sensibile;

- descompunerea naturală a substantelor organice reprezintă o sursa de gaze generatoare de disconfort olfactiv.

Sursele de poluare artificială sunt o mare problemă a epocii moderne. Pe lângă efectele negative asupra sănătății oamenilor, poluarea distruge stratul de ozon, ce ne protejează de efectele negative ale radiațiilor ultraviolete. Ozonul filtrează cea mai mare parte a ultravioletelor de tip C, care au proprietăți mutagene asupra celulelor pielii, însă datorită găurilor din strat, tot mai multe astfel de radiații ajung pe Pământ.

Sursele artificiale sunt de importanță majoră deoarece produc o poluare localizată sau extinsă dar de mare intensitate cum ar fi :

- Procesele de combustie- obținerea energiei termice se plasează pe primul loc ca sursă de poluare. Este o sursă răspândită pe teritorii extinse. Intensitatea poluării depinde de combustibilul folosit. Combustibilii gazosi sau lichizi sunt mai puțin poluanți, în timp ce cărbunele este intens poluant.

- Transporturile terestre, maritime sau aeriene reprezintă o sursă importanta de poluare. Cele terestre ridică cele mai multe probleme deoarece eliminarea se realizează la nivelul solului prin țeava de eșapament și prin evaporări din rezervor Transportul aerian este intens poluant, dar la înăltimi mari. Se elimină oxizi de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi nearse.

- Principalul poluant artificial al planetei este industria. Necesare unui stil de viață modern, uzinele sunt prezente în mai toate orașele lumii. În jurul termocentralelor sau al uzinelor metalurgice există zone întinse, unde pământul conține sustanțe toxice emanate de coșurile de fum al uzinelor. Aceste substanțe, odată ajunse în atmosferă, se întorc pe pământ cu apă de ploaie, astfel ajung în pânza freatică și pe plantele cultivate.

Factorii ce conditionează poluarea aerului sunt factori fizici ai atmosferei, geografici și urbanistici.

Factorii fizici ai atmosferei sunt:

- Temperatura contribuie la formarea curenților de aer ce reprezintă un factor activ al procesului de autopurificare.

- Curenții de aer pot fi orizontali și verticali. Curenții orizontali determină dispersia poluantilor în funcție de viteza de deplasare, dar determină și răspândirea lor in zone lipsite de surse de poluare . Curenții verticali sunt ascendenți și descendenți, cei ascendenți antrenează substanțele poluante până în straturile superioare ale atmosferei . Curenții descendenți generează fenomenul de inversie termică.

- Umiditatea actionează negativ asupra reacțiilor de autopurificare deoarece apare condensarea vaporilor pe particole ceea ce duce la formarea ceței. Ceața va impiedica difuzia poluanților și distrugerea inversiei termice.Apar așa numitele ploi acide ce au efecte nefavorabile pentru mediu, plante, animale.

- Iradierea solară determină apariția unor reacții fotochmice în urma cărora apar produși cu efect toxic