DDT-ul și Impactul Asupra Mediului

Denumire chimica: Benzene, 1,1'-(2,2,2-trichloroethylidene)biss4-chloro- sau a,a-Bis(p-chlorophenyl)-ß,ß,ß-trichlorethane sau p,p'-Dichlorodiphenyltrichloroethane

Aspect:Cristale sau pudra alba, inodora sau cu miros slab, insolubila in apa, solubila in solventi organici; PA = 162-171°C; MM = 354,49.

Denumiri comerciale: Agritan, Anofex, Arkotine, Azotox, Bosan Supra, Bovidermol, Chlorophenothan, Chloropenothane, Clorophenotoxum, Citox, Clofenotane, Dedelo, Deoval, Detox, Detoxan, Dibovan, Dicophane, Didigam, Didimac, Dodat, Dykol, Estonate, Genitox, Gesafid, Gesapon, Ge

DDT-ul este semivolatil, insolubil in apa, solubil in solventi organici, avand o stabilitate ridicata; de aceea DDT-ul, reziduurile si metabolitii sunt transportati pe distante lungi putand fi gasiti oriunde, chiar si in Arctica. - Persistenta si stabilitatea sa, ca si a compusilor inruditi in mediu este decelata in sol pana la 50% dupa 10-15 ani de la aplicare. - DDT-ul are un efect nefast mai ales asupra pasarilor salbatice (rapitori) prin subtierea cochiliei oualelor, ce devine casanta

În ultimele decenii, odată cu creş¬terea numărului populaţiei de pe glob şi necesităţilor ei, se înregistrează o creştere considerabilă a producerii di¬feritelor substanţe şi articole sintetice, în componenţa cărora intră compuşi chimici care, în timpul fabricării şi uti¬lizării, prezintă un pericol mare pentru sănătatea oamenilor şi mediul ambiant. Plus la aceasta, începând cu mijlocul secolului trecut, a sporit considerabil utilizarea pesticidelor în agricultură, a căror aplicare intensivă provoacă efec¬te toxice asupra tuturor fiinţelorvii

O categorie deosebit de periculoasă a compuşilor menţionaţi o reprezintă pesticidele organoclorurate care se utilizează în industrie şi agri¬cultură şi, în unele cazuri, generează în cadrul proceselor industriale şi în rezultatul arderii.

DDT-ul prezintă pericol extrem de mare din următoarele cauze:

- se menţine în mediul înconjurător până la descompunerea parţială sau completă un timp foarte îndelun¬gat;

- se transportă la distanţe mari de la surse;

- se depune în ţesuturile organismelor vii, unde nimeresc din hrană, apă, aerul inspirat;

- are un diapazon vast de acţiune to¬xică.

Impactul asupra apei

În majoritatea bazinelor acvatice, cursurilor de apă, mărilor şi oceane¬lor sunt depistate diferite concentraţii de pesticide şi alte substanţe organice persistente. Urme ale acestor compuşi sunt atestate în apa de ploaie, precum şi în cea provenită de la topirea ghe¬ţarilor din munţi. ). Impactul ecologic se datoreaza in principal in cazul apelor contaminate cu pesticide, capacitatii de bioconcentrare si biomagnificare a acestora din apa intr-un organism. Primul “sink” pentru unele pesticide sunt tesuturi grase (lipide). DDT (dicloro difenil tricloroetan) un insecticid persistent folosit din 1939 si interzis din 1960, este un compus lipofilic care se acumuleaza in tesuturile pestilor dar si a oamenilor ce consuma acesti pesti. Pesticidele din clasa hidrocarburilor clorurate sunt compusi rezistenti la atac abiotic sau biotic si se degradeaza lent. Astfel DDT are t1/2 in sol de 2-15 ani;

DDT dar si alte pesticide pot sa ajunga la concentratii din ce in ce mai mari in cadrul lantului trofic si anume concentratiile cele mai mari se vor gasi in top predators, inclusiv omulCoeficientul de bioconcentrare a DDT in organisme aquatice fata de apa , KB = 52.500 iar pentru Lindan este 470.

Hidrocarburile clorurate folosite ca pesticide sunt toxice pentru mai multe specii de pesti chiar si la concentratii mai mici de 1 mg/l. Sunt si neurotoxici si au ca efect ecologic reducerea reproducerii unor pasari de prada.

Impactul asupra aerului

Prezenţa poluanţilor organici per¬sistenţi în aer se datorează emisiilor de la întreprinderile chimice şi fabricile de ardere a deşeurilor, tratamentului chimic al plantelor agricole şi al supra¬feţelor de pădure contra bolilor şi dău¬nătorilor, evaporării lor de pe învelişul solului etc.

Aerul din zonele cu utilizare in¬tensă a pesticidelor sau din preajma fabricilor de incinerare a deşeurilor conţine substanţe clororganice per¬sistente. În cazurile dispersării inten¬ţionate a pesticidelor (contra bolilor şi dăunătorilor culturilor agricole) se simte un miros puternic ce irită orga¬nele respiratorii şi provoacă dureri de cap. Se observă o acumulare spo¬rită a pesticidelor în praful degajat. De exemplu, dacă conţinutul obişnuit de DDT în aerul atmosferic este de 0,000004 mg/l, apoi în pulberi el se ridică până la 0,04 mg/l, concentraţia maxim admisibilă (CMA) pentru fie¬care dintre ele fiindde0,003–51,6×10-6 şi respectiv 1 – 102×10-6.