Cuprins
- DEFICITUL BUGETAR 1
- Generalitati 1
- Deficitul/excedentul bugetului general 2
- Previziunile UE pentru finalul anului 2020 3
- DEFICITUL BUGETAR IN ROMANIA 5
- Deficitul bugetar din 2000 pana in 2019 5
- Deficitul bugertar din prezent (2020) 7
- Veniturile 7
- Cheltuielile 9
- BIBLIOGRAFIE 12
- ANEXE 13
Extras din referat
DEFICITUL BUGETAR
Generalitati
Un deficit bugetar apare atunci când cheltuielile unei entități (un guvern) depășesc încasările. Opusul deficitului bugetar este excedentul bugetar.
Deficitul bugetar se calculeaza dupa urmatoarea formula:
Deficitul bugetar total = Deficit structural + Deficit ciclic
Un deficit bugetar este de calitate atunci când îndeplinește două condiții obligatorii:
- deficitul se reflectă, în totalitate, în cheltuieli de investiții și, în special, în realizarea infrastructurii;
- deficitul este acoperit cu resurse financiare sigure, pentru a nu apela la emisiuni monetare inflaționiste.
Statisticile privind finanțele publice conțin indicatori esențiali pentru a determina starea de sănătate a economiilor statelor membre ale UE. În conformitate cu condițiile prevăzute în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere (PSC) al UE, statele membre s-au angajat să își mențină deficitul bugetar și datoria publică sub anumite limite: deficitul bugetar al unui stat membru nu poate depăși 3% din produsul intern brut (PIB), în timp ce datoria sa publică nu poate depăși 60% din PIB.
În cazul în care un stat membru nu respectă aceste limite, se declanșează așa-numita procedură aplicabilă deficitelor excesive (PDE). Aceasta implică mai multe etape - inclusiv posibilitatea aplicării de sancțiuni - pentru a încuraja statul membru în cauză să adopte măsurile corespunzătoare pentru a remedia situația. Aceleași limite ale deficitului și datoriei sunt criterii pentru uniunea economică și monetară (UEM) și, prin urmare, pentru aderarea la zona euro.
În plus, ultima revizuire a orientărilor integrate privind economia și ocuparea forței de muncă (revizuite în cadrul Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii) include o orientare pentru asigurarea calității și sustenabilității finanțelor publice.
În 2019, deficitul public (necesarul net de finanțare al sectorului consolidat al administrației publice, ca pondere din PIB) atât pentru UE-27 , cât și pentru zona euro (ZE-19 ), a înregistrat o creștere în comparație cu 2018. O scădere a fost observată în ceea ce privește ponderea datoriei publice generale în PIB pentru ambele zone.
Deficitul/excedentul bugetului general
În UE-27, ponderea deficitului public în PIB a crescut de la -0,4% în 2018 la -0,6% în 2019, iar în ZE-19 a crescut de la -0,5% la -0,6%. Pentru 2018, atât la nivelul UE-27, cât și la nivelul zonei euro, au fost observate cele mai scăzute deficite din seriile de timp disponibile.
În 16 state membre ale UE-27 (Danemarca +3,7%, Luxemburg +2,2%, Bulgaria +2,1%, Cipru și Țările de Jos - ambele cu +1,7%, Grecia +1,5%, Germania +1,4%, Austria +0,7%, Slovenia, Malta și Suedia - toate cu +0,5%, Croația și Irlanda - ambele cu +0,4%, Cehia și Lituania - ambele cu +0,3% și Portugalia +0,2%) s-a raportat un excedent al bugetului în 2019.
Nouă state membre ale UE-27, și anume Letonia, Estonia, Polonia, Finlanda, Slovacia, Italia, Belgia, Ungaria și Spania, au înregistrat în 2019 deficite sub 3,0% din PIB. Iar două state membre au avut deficite mai mari sau egale cu 3,0% din PIB: Franța -3,0% și România -4,3 %.
Figura 1. Soldul bugetului public, 2018 și 2019
Soldul bugetului general (raportat la PIB) s-a îmbunătățit în 2019 comparativ cu 2018 în 13 state membre ale UE-27, precum și în Regatul Unit, cele mai mari îmbunătățiri la nivelul soldului (cel puțin 1 punct procentual din PIB) fiind înregistrate în Cipru (+5,4 puncte procent din PIB) și în Danemarca (+2,9 puncte procent din PIB). Îmbunătățirea pentru Cipru în 2019 comparativ cu 2018 se datorează, în principal, impactului restructurării Cyprus Cooperative Bank Ltd (CCB) asupra conturilor generale ale administrației publice.
Cipru și Portugalia au trecut de la deficit în 2018 la excedent în 2019, în timp ce niciun alt stat membru nu a trecut de la echilibru bugetar la excedent. Bulgaria, Danemarca, Irlanda, Grecia, Țările de Jos și Austria au înregistrat un excedent mai ridicat în 2019 decât în 2018.
Bibliografie
1. Bistriceanu, Gh, and Finanțele publice ale României. "vol. I, vol. II." Editura Universul Juridic, București (2006);
2. Cioponea, Mariana-Cristina. Finanțe publice și teorie fiscală. Editura Fundației" România de Mâine, 2007;
3. Profiroiu, Marius. "Accelerarea reformei administrației publice." Revista Transilvană de Științe Administrative 4.8 (2002);
4. Baldwin, Robert E., and Charles Wyplosz. Economia integrării europene. Editura Economică, 2006;
5. Coșea, Mircea. Economia integrării europene. Pro Universitaria, 2012;
6. Moldovan, Bogdan Andrei, Alexandru Pavel, and Mihaly HOGYE. "Deficite bugetare și datoria publică." Revista Transilvană de Științe Administrative 12.26 (SI) (2010);
7. Lozonschi, Mădălina Alexandra. "Politica deficitului bugetar." (2020);
8. Molănesc, G., and G. Aceleanu. "Consecințele deficitului bugetar în România în contextul crizei actuale. Implicații asupra pieței muncii." Economie teoretică și aplicată 18.2 (2011);
Preview document
Conținut arhivă zip
- Deficitul bugetar in Romania si in celelalte tari membre UE.docx