Depoluarea Biologica a Gazelor Reziduale

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Depoluarea Biologica a Gazelor Reziduale.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 17 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

Cap.I Ce este atmosfera?

Este învelisul invizibil format din aerul care înconjoara planeta.

Constituie un element vital pentru existenta omului (are o importanta deosebita);

Atmosfera este un mediu material, asemănător scoarţei terestre sau oceanului planetar care asigură cel puţin o treime din echilibrul energetic al planetei.

Aerul atmosferic, alături de alte componente ale mediului ambiant, are o însemnătate vitală foarte importantă pentru natură. Aerul este un amestec de azot şi oxigen necesar activităţii vitale a organismelor aerobe, inclusiv a oamenilor. Acest amestec conţine şi o cantitate neînsemnată de alte gaze: neon, argon, heliu, cripton, xenon, radon, bioxid de carbon, hidrogen, vapori de apă şi alte particule, care practic nu au nici o influenţăasupraorganismelorvii. Dar dezvoltarea societăţii umane, spre regret, duce la crearea unui impact antropic şi tehnogen negativ asupra calităţii aerului.

Poluarea atmosferei nu poate rămâne fără consecinţe pentru întreaga planetă, factorul meteorologic fiind cel mai puţin periculos, ca urmare a creşterii capacităţii de acumulare energetică. Poluarea aerului este generată în special de folosirea energiei şi de activităţile de transportare. Urbanizarea, dezvoltarea industriei şi a transportului provoacă emisii cu concentraţii mari de substanţe poluante în atmosferă, emisii care duc la efecte nocive asupra naturii şi a tuturor organismelor vii.

Modificările meteo sunt primele semne ale dereglării echilibrului planetar. Această afirmaţie se bazează pe studiile şi semnalele de alarmă trase de oamenii de ştiinţă care din nefericire nu sunt luate în considerare.

Arderea combustibilului şi deşertizarea teritoriilor duc la creşterea nivelului emisiilor bioxidului de carbon care este principalul gaz de seră şi care dă o creştere anuală a temperaturii biosferei de circa + 0,3o C. În aşa mod starea climei pe planeta noastră se înrăutăţeşte din an în an.

Cap.II Poluarea atmosferei

Ecologiştii acordă o atenţiei deosebită protecţiei aerului atmosferic deoarece poluarea atmosferei cauzează la consecinţe negative pe scară globală:

- distrugerea stratului de ozon;

- efectul de seră, legat de majorarea volumului emisiilor în atmosferă a bioxidului de carbon, protoxidului de azot şi metanului;

- ridicarea temperaturii planetei;

- înrăutăţirea sănătăţii oamenilor, impactul nociv asupra plantelor şi animalelor.

Sursele de poluare a aerului atmosferic se împart în:

- naturale (erupţii vulcanice, furtuni de praf ş. a.),

- de caracter antropogen, legate cu activitatea vitală a omului.

Sursele cele mai importante de poluare a atmosferei sunt: transportul, obiectele industriale, centralele termoelectrice. Aceste surse elimină cantităţi mari de substanţe toxice specifice,care uneori nu pot fi identificate,dar principalii poluatori, care se elimină în cantităţi mari sunt: oxizii de carbon, de azot, bioxidul de sulf, praf ş. a. Pentru micşorarea nivelului poluării atmosferei de către întreprinderile industriale se utilizează diferite metode, cum ar fi,de exemplu: se perfecţionează procesele tehnologice, se efectuează ermetizarea instalaţiilor tehnologice, se construiesc diferite instalaţii de purificare ş.a.

La mijloacele de transport pentru micşorarea emisiilor toxice se instalează catalizatori, se utilizează aditivi contra fumului la motoarele diesel ş. a.

2.1 Influenţa gazelor nocive,emise în aer asupra sănătăţii omului.

Gazele de eşapament ale automobilelor conţin: oxid de carbon, hidrocarburi, oxizi de azot, funingine, bioxid de sulf, compuşi ai plumbului, benz-α-pirenă, aldehide şi metale grele.

Să examinăm influenţa gazelor nocive emise în atmosferă asupra organismului omului.

Oxidul de carbon (CO) este foarte otrăvitor. Acest gaz fixează hemoglobina din sânge. Primele simptoame ale intoxicării grave sunt durerile de cap şi ameţelile, ulterior persoana intoxicată îşi pierde cunoştinţa. Toxicitatea extremă a oxidului de carbon, lipsa culorii şi mirosului de acest gaz, absorbţia foarte slabă de către cărbunele activat al măştii antigaz obişnuite – toate acestea transformă oxidul de carbon într-un gaz foarte periculos. În caz de intoxicaţie cu acest gaz primul lucru, ce se recomandă este aerul liber şi curat.

Oxizii de azot ( NOx) cu excepţia protoxidului de azot, sunt otrăvitori. Otrăvirea cu aceste gaze este periculoasă prin faptul că căile respiratoare se irită slab şi simptoamele mai evidente şi grele (boli în piept, respiraţie greoaie ş. a.) vin mai târziu, abia peste câteva ore după ce a fost inspirat gazul. În cazul otrăvirilor cronice se observă dereglări ale funcţionării inimii, catarul căilor respiratoare, tuse cu sânge şi distrugerea dinţilor. Ca măsuri de primă asistenţă medicală urgentă în caz de otrăviri acute se utilizează laptele proaspăt, care se bea din abundenţă, respiraţie artificială cu oxigen,prelucrarea căilor respiratoare cu camfor.

Bioxidul de sulf (SO2) , chiar şi în concentraţii mici, formează un gust neplăcut în cavitatea bucală şi irită mucoasă din ea. Inspiraţia aerului ce conţine mai mult de 0,2 % bioxid de sulf provoacă răguşeală, o respiraţie greoae şi pierderea rapidă a cunoştinţei. Intoxicarea cronică duce la pierderea poftei de mâncare şi inflamarea căilor respiratorii.

Plumbul (Pb) este toxic în toate formele. Cel mai periculos este pentru copii de până la 6 ani, fiindcă frânează dezvoltarea mintală şi creşterea copiilor. Compuşii plumbului atacă sistemul nervos central al omului, dereglează funcţiile organelor interne. Din cauza acestor compuşi suferă şi sistemul reproductiv al omului.

Fisiere in arhiva (1):

  • Depoluarea Biologica a Gazelor Reziduale.docx