Deseurile din Industria Vinicola

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Deseurile din Industria Vinicola.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 25 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Florin Caras

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

Cuprins
I.Introducere – importanţa de prelucrare complexă a produselor secundare vinicole 3
II.Clasificarea şi compoziţia deşeurilor vinicole 6
III.Acidul tartric 10
III.1. Proprietăţile chimice ale acizilor tartrici 10
III.2. Materiile prime utilizate în obţinerea acidului tartric 11
III.3. Tehnologiile de obţinere a tartratatului de calciu 12
III.4. Fabricarea acidului tartric din tartrat de calciu 16
IV.Produse obţinute din deşeuri vinicole 18
V.Prelucrarea deşeurilor vinicole în ţările dezvoltate 22
VI.Bibliografia 25

Extras din document

I. Introducere – importanţa de prelucrare complexă a produselor secundare vinicole

În Republica Moldova oenologia este una din cele mai principale ramuri ale economiei naţioanle, deaceea această ramură necesită în continuu implementarea noilor performanţe atinse în domeniul ştiinţei şi tehnicii

Industria vinicolă din republică are un potenţial de prelucrare a strugurilor de până la 1 mln tone. amplasat la 125 de întreprinderi. însă, în ultimii ani din cauza lipsei materiei prime se achiziţionează şi se prelucrează doar cca 300 - 350 mii tone de struguri. Industriei viti-vinicole în RM în ultimii ani i se acordă o atenţie din ce în ce mai mare În rezultatul implementării Programului de Stal suprafeţele cultivate cu viţă de vie vor creşte esenţial, respectiv cantitatea de struguri prelucrată la fel va creşte însă este cunoscut faptul că circa 20-25% din cantitatea de struguri prelucrată sunt produse secundare vinicole. Dacă calculăm cantitatea de deşeuri ce se obţine din 300 mii tone de struguri prelucraţi obţinem 60 - 75 mii tone de produse secundare: tescovina, drojdii, vinasa, ape reziduale, etc. Toate aceste produse sunt o sursă de poluare a mediului înconjurător şi crează mari probleme ecologice. Deaceea, este important de a utiliza complex materia primă (strugurii), implimentând procedee tehnologice fără deşeuri ori cu deşeuri minime, cît şi prelucrarea produselor secundare vinicole în scopul obţinerii unui sortiment variat de produse preţioase.

Produsele secundare vinicole reprezintă o sursă importantă pentru obţinerea produselor speciale naturale cu proprietăţi specifice, care nu pot fi obţinute pe cale sintetică. Astfel de produse care au un domeniu vast de utilizare în diferite ramuri ale industriei sunt:

• acidul tartric,

• uleiuri din seminţe,

• polifenolii,

• coloranţii,

• taninele, etc.

Ţările cu o oenologie dezvoltată ca Franţa, Spania, Italia, Austria, Argentina acordă o mare atenţie prelucrării şi valorificării produselor secundare vinicole. Actualmente, deşeurile vinicole sunt utilizate pe larg ca surse regenerabile de energie ecologică.

Prin anii 1980-1990. Republica Moldova a fost ţara care asigura materia primă tartrică (tartratul de calciu, tirighia, sedimente calcarice) pentru ţările ce produceau direct acidul tartric (Ucraina, Odesa; Erevan. Tibilisi, Italia, etc ). Sinecostul produsului şi în prezent este destul de mare (l00g de acid tartric (99,9%), utilizat în industria farmaceutică costă 80-100$, sau 1 kg de acid tartric natural utilizat în industria alimentară costă 30 - 40$.

Acizii tartrici sunt reductoni care pot fi utilizaţi' în industria alimentară, vinicolă, panificaţie, farmaceutică, fotochimică, chimică, textilă, construcţii, electrotehnică etc şi totuşi, producerea lor în republică lipseşte, cu toate că în ţară predomină stocuri mari de materie primă şi anual s-ar putea produce de la 100 tone pînă la 350 tone acid tartric.

Pe parcursul anului 2005 au fost importate în Republica Moldova - 84,2 tone acid tartric la peţul mediu de 3,4 $ (inclusiv Italia - 44,4 tone, Germania - 2,0 tone. Argentina - 20,0 tone, China - 16,8 tone. Elveţia, Ucraina) şi 24,1 tone săruri şi esteri ai acidului tartric ia preţul mediu de 6,5$ în anul 2006 (ianuarie-august) au fost importate în RM - 98,3 tone acid tartric la preţul mediu de 3.6 $ (inclusiv 86,2 tone - China) şi 8,7 tone săruri şi esteri ai acidului tartric la preţul mediu 5.8 $.

Tartratul de dietil. derivat al acidului tartric. conform investigaţiilor ştiinţifice, se utilizează în diverse domenii: creme pentru înălbirea pielei [U.S Pat. 2006110415 Topical delivcr system comprising esters of hydroxy acids for cosmetic and pharmaceutical agents (2006)]. samponuri pentru curăţirea şi condiţionarea părului şi a pielei [PCTWO 9956722 Alpha-hydroxycarboxylic acid derivatives for cleansing and conditioning of hair and skin (1999)]. Tartratul de dietil (100%) în formă lichidă a fost propus pentru prevenirea îmbătrânirii pielei |US 5686489 alpha. Hydroxycarboxylic acid esters for prevention of skin aging, 1997] Soluţia de ester în alcool şi apă a fost propusă ca cremă stabilă pentru îngrijirea feţei. [JP 02053710. Transparent liquid oily cosmetics containing tartrate esters. ethyl atcohol, and vvater (1990)].

Utilizarea tartratul de dietil la producerea preparatelor cosmetice de către beneficiarii industriei cosmetice ar conduce la micşorarea importului unor reagenţi. lărgirea gamei şi îmbunătăţirea calităţii produselor cosmetice. Prin utilizarea substanţelor naturale, astfel producţia va deveni mai competitivă pe piaţă autohtonă.

Seminţele de struguri prezintă un deşeu preţios pentru economia naţională. Conţinutul de seminţe într-o tonă de struguri constituie 7% din masă. Procesul de obţinere a seminţelor şi condiţionarea lor este un proces tehnologic complicat. în anii 1982-1986 în Republica Moldova se obţinea până la 10000 tone seminţe anual, care se transferau spre prelucrare în or. Tighina (fabrica de ulei), or. Odessa, or. Armavir (regiunea Crasnodar), or. Tbilisi (Georgia) şi or. Cocand (Uzbechistan). Parţial o parte de seminţe se exportau ca marfă în Franţa cu un preţ de 400 $ pentru o tonă. Preţul la seminţe pe piaţa locală nu mai mic de 3000 lei/tonă. în anul 2006 s-au produs 60 t. seminţe: „ProdMedalm" SRL - 40 t., Naţional Vin - 7 t., Fabrica de vinuri „Ghidighici"- 15 t. „ProdMedalm" SRL a fabricat 10 t tone ulei, care este comercializat în Ucraina la preţul 5 $/litru

În prezent seminţele de struguri uscate, cît şi uleiul din seminţe au cerere mare pe piaţa naţională şi internaţională. Unele firme moldoveneşti produc uleiul din seminţe alimentar.

Obţinerea unor remedii chemioterapeutice antimicrobiene, în special din materie primă naturală, este de actualitate permanentă şi de perspectivă. De asemenea, de o importanţă majoră este şi obţinerea substanţelor cu proprietăţi antimicotice şi antioxidative din materii prime vegetale. Rezultatele cercetărilor vizând activitatea enotaninului solubil în apă permit realizarea producerii preparatelor ca activitate biologică pronunţată, utile în medicină şi veterinărie în combaterea bacteriozelor, micozelor etc.

Fisiere in arhiva (1):

  • Deseurile din Industria Vinicola.doc